examen

semiologia psihiatrica

semiologia proceselor de cunoastere

semiologia senzatiei si a perceptiei

senzatiile

perceptiile

hiperestezia

cenestopatiile

hipoestezia

analgezia


iluziile

dupa etiologie

iluzii fiziologice

iluzii patologice

dupa modalitati senzoriale

exteroceptive

iluzii vizuale

metamorfopsii

macropsie

micropsie

dismegalopsie

porropsia

falsele recunoasteri:

deja vu-deja vazut

deja connu-deja cunoscut

deja vecu-deja trait

jamais vu-niciodata vazut

iluzia sosiilor

iluzii auditive

iluzii gustative si olfactive

parosmie

proprioceptive

iluzie de modificare a schemei corporale


interoceptive/viscerale

agnoziile

agnozia vizuala/ cecitatea psihica

agnozia obiectelor animate/prosopagnozia

agnozia culorilor

agnozia simbolurilor grafice: alexie, agrafie, dislexie, acalculie

agnozia spatiala(var: paralizia spatiala a privirii)

agnozia auditiva / surditate psihica: surditate verbala, amuzie

agnozia tactila: amorfognozie, astereognozie

agnoziile schemei corporale: asomatognozia, hemisomatognozia (somatoparafrenia), anosodiaforia, anosognozia

halucinatiile

h functionale

halucinoide

imagini eidetice

h fiziologice

h hipnapompice

h hipnagogice

halucinozele

h propriu-zise (psihosenzoriale)

pseudohalucinatii (h psihice),

exteroceptive

auditive / " sonorizare a gandirii"


tranzitivism

sdr Kandinsky-Clerambault

vizuale

gustative si olfactive

tactile

interoceptive

proprioceptive (motorii/kinestezice)

h psihomotorii verbale (automatism verbal)

h propriu-zise (psihosenzoriale)

h exteroceptive

h auditive

elementare (acoasme, foneme)

comune

verbale (complexe)

h vizuale: culoare dimensiune proiectie complexitate

h macropsice/ gulliveriene

h microscopice/ liliputane

h extracampine

elementare (fosfene, fotopsii

complexe (fantasmoscopii, h figurate)

scenice: statice(panoramice), in miscare (cinematografice)


h autoscopice (heautoscopice, speculare, deutoscopice)

h olfative si gustative

h tactile

h epidermice

h hipodermice

parazitoze halucinatorii

h interoceptive/viscerale, h somatognozice

h proprioceptive (h motorii/kinestezice)

semiologia atentiei

calitativ

atentia involuntara

atentia voluntara (intentionala)

atentia habiituala (post voluntara)

disprosexii cantitative

hiperprosexie

hipoprosexia

aprosexie

semiologia memoriei (functiei mnezice)

clasificare

memorie imediata

memorie recenta

memoria evenimentelor indepartate


dismnezii cantitative

hipomnezia

amnezia

a anterograde (de fixare)

a retrograde (de evocare)

a lacunara

a tardiva/ intarziata

a electiva / tematica

hipermnezia

mentism

dismneziile calitative / paramneziile

t sintezei mnezice imediate/ iluziile de memorie

criptomnezia vs instrainarea amintirilor

falsa identificare/recunoastere vs iluzie de nerecunoastere

paramneziile de reduplicare

t rememorarii trecutului/allomneziile

pseudoreminiscentele

confabulatiile (de jena, mnestice, fantastice, onirice)

ecmnezia

anecforia

semiologia gandirii

operatii ale gandirii:

analiza


sinteza

comparatie

abstractizare

generalizare

t de ritm si coerenta

accelerarea ritmului ideativ/fuga de idei

(var: digresiuni, incoerenta, mentism, sdr de automatism mental, logoree, tahipsie, salata de cuvinte, verbigeratie)

incetinirea ritmului ideativ

lentoare ideativa(bradilalie), bradipsihie, vascozitate psihica, fading mental, baraj ideativ, scaderea productivitatii ideilor, disparitia fuxului ideativ (anideatie),
deambulatia anideica (in idiotie), automatismul anideic(epilepsie)

t de continut

ideea dominanta

ideea obsedanta

obsesiile ideative

amintiri si reprezentari obsesive

obsesii fobice

frica de locuri

agorafobia, hipsofobia, claustrofobia,

frica de obiecte:

aihmofobia, oxifobia, hidrofobia

f de oameni:

antropofobia, monofobia, petofobia, ereutofobia


f de animale: zoofobia

f de boala:

nosofobia(sifilofobia, cancerofobia, rabiofobia), misofobia, ablutomania, sitiofobia

f de moarte: tanatofobia, taferofobia

alte: pantofobie, fobo-fobie

obsesii impulsive

compulsiune, ritualuri

ideea prevalenta

ideea deliranta

delirul sistematizat, delir indus, paranoia de lupta


dupa continutul tematic:

idei delirante expansive:

idei delirante de marire si bogatie (grandoare)

idei delirante de inventie

idei delirante de reforma

idei delirante de filiatie

idei delirante erotomaniace

idei delirante mistice/religioase

idei delirante depresive

idei delirante de persecutie

idei delirante de revendicare

idei delirante de gelozie

idei delirante de relatie

idei delirante de autoacuzare si vinovatie

idei delirante hipocondrice

idei delirante de transformare si posesiune (delir metabolic sau zoontropic)

idei delirante de negatie

idei delirante mixte

idei delirante de interpretare

idei delirante de influenta, relatie, delir de interpretare(sub influenta unei forte xenopatice)

idei delirante metafizice

delirul rezidual


perceptie deliranta, intuitie deliranta

delirul de imaginatie, de interpretare

sdr delirante : paranoide, parafrenice, paranoiace

T ale comunicarii verbale si grafice

T limbajului oral

dislogii

t de forma

hiperactivitate verbala:

bavardaj, tahifemie, logoree, verbigeratie

hipoactivitatea verbala:

bradifemie, mutism, mutism akinetic, mutism:absolut,relativ, discontinuu, electiv

mutitatea

musitatia

mutacismul

afemia

blocaj verbal

stereotipie verbala

onomatomanie

palilalie

ecolalie, ecomimie, ecopraxie

PEMA(palilalia, ecolalia, mutismul si amimia)- in b Pick

psitacismul


t de continut

paralogism, neologisme active si pasive, glosolalie,jargonofazie

agramatism, paragramatism

embolalie, embolofazie

schizofazie

dispersia sematica, disolutia semantica

disfazii sau afazii

surditatea verbala, intoxicatia prin cuvant, amnezia verbala

afazia, alexie cecitate verbala, alexie literala, silabica(asilabie), motorie

dislalii

dislalie de sunet, silaba, cuvant

rotacism, sigmatism, rinolalia

balbism clonic, tonic sau tonico-clonic

logofobie

tumultus sermonis

T limbajului scris

T psihografice (corespunzatoare dislogiilor)

hipoactivitate grafica

negativism grafic ?

hiperactivitate grafica

graforee

grafomanie


incoerenta grafica

stereotipii grafice

T morfologiei grafice

scrisul seismic

grifonaj

scrisul in oglinda

scrisul in ghirlanda

scrisul suprapus

T semanticii grafice

paragramafismele

neografisme


T diagrafice

T caligrafice

nedezvoltarea gandirii: oligofrenii

regresiunea gandirii

semiologia imaginatiei

forme:

neintentionala/pasiva

visul

reveria

intentionala/activa

reproductiva

perspectiva

creatoare

procedeele imaginatiei:

aglutinarea

combinarea

amplificarea

tipizarea

schematizarea

simbolizarea


cantitativ:

imaginatie scazuta

exaltare morbida a imaginatiei

mitomania, pseudologia fantastica

simulatia, metasimulatia, suprasimulatia, disimularea

semiologia starilor afective

forme

starea de afect

emotia (stenice, astenice )

dispozitia

sentimentele

pasiunile


cantitativ

hipotimia

atimia (athymhormia)

apatia

hipertimia negativa - depresia

anestezia psihica dureroasa

raptus melancolic

anxietatea

angoasa

euforia

moria

labilitatea afectiva

poikilotimie

incontinenta afectiva

calitativ paratimiile

inversiunea afectiva

ambivalenta afectiva

semiologia manifestarilor instinctive:

T instinctului alimentar

bulimie

polifagie

anorexie


anorexie nervoasa

sitiofobia

T instinctului de aparare

scadere: indiferenta totala, tendinta la automutilare, idei si tentative de suicid

crestere: starile hipocondriace (frica de boala, moarte)

T instinctului sexual

scadere: impotente sexuale psihice

crestere: nimfomanie, satiriazis

para

autoerotismul/masturbatia/onanism

pedofilia

gerontofilia

incest

homosexualism - lesbianism, tribadism, sadism, pederastie

trassexualism

zoofilia(sodomania, bestialitatea)

fetisismul

pigmalionismul/azoofilia

sado-masochismul

scaptofilia

exhibitionismul


semiologia proceselor volitionale

forme:

vointa activa, de suport

vointa inhibitorie

cantitativ

hiperbulia

hipobulia

abulia

calitativ

disabulia

parabulia

impulsivitatea

raptusuri anxioase, manie coleroasa, raptus melancolic

semiologia activitatii

vestimentatia/tinuta

dezordine vestimentara

rafinamentul vestimentar

bizarerii si excentricitati vestimentare

travestitism

civestitism


privirea

mimica

cantitativ

hipermimie generalizata, localizata/polarizata (compensatorie, dezinvolta, pseudoironica)

hipomimie

amimie, facies laminat/masca paralitica

calitativ/paramimiile

mimica de imprumut

ecomimia, reflectarea in oglinda

hemimimie

neomimie, jargonomimie, psitacismul mimic

parakinezia:

manierismul

bizareria

stereotipiile

includ:

repetare

perseverare

pastrarea indelungata a unei pozitii

stereotipii de atitudine (akinetice)

perna de aer, perna psihica

cocos de pusca


semnul scarii

contractura catatonica

stereotipii de miscare (kinetice sau parakinetice)

hiperkinezia/tahikinezia

excitatie psihomotorie, agitatie psihomotorie

akatisie

tasikinezie

agitatia din:

nedezvoltarea/deteriorarea cognitiva,

starile maniacale, furia maniacala,

din starile depresive, raptus melancolic

schizofrenie

epilepsie, furor epilepticus

din starile reactive

din psihopatii


hipokinezia:

bradikinezie

akinezia

barajul motor, fadingul motor

stupoarea nevrotica, psihopatica, pseudonarcotism isteric

stupoarea de intensitate psihotica

stupoarea melancolica

stupoarea schizofrenica

stupoarea confuziva

stupoarea epileptica

catalepsie/flexibilitate ceroasa

criza cataleptica, somnul cataleptic

catatonia (lucida, oneiroida)

sugestibilitatea

sdr ecopatic: ecomimie, ecolalie, ecopraxie

negativismul

pasiv

negativism verbal, alimentar, intern

activ

perseverare iterativa

perseverare substitutiva

datorate neurolepticelor

sdr akinetic


sdr akinetic hiperton

sdr diskinetic hiperton

sdr hiperkinetic-hiperton

t de mers

bazofobie

astazoabazie

thasofobie

ergasiofobie

ticurile/parapantomimii

onicofagia

tricotilomania

apraxia/ dezorganizarea conduitei motorii

apraxie ideatorie

apraxie ideomotorie


semiologia constiintei

factori

detasarea de realitate

t memoriei

dezorientarea

incoerenta ideativa

t cantitative:

starea de obtuzie

starea de hebetudine

starea de torpoare

starea de obnubilare

starea de stupoare

starea de sopor

starea comatoasa (subcoma, coma vigila, coma carus)

t calitative

t de constiinta de tip delirant

starea oneiroida

starea amentiva

starea crepusculara

t orientarii in spatiu

t orientarii in timp/ t perceptiei t trait

t orientarii allopsihice: derealizare, jamais vu jamais conuu, deja vu, deja connu


t orientarii autopsihice: depersonalizarea

clinica sindroamelor psihopatologice

sdr nevrotiforme

sdr astenic

sdr obsesivo-fobic

sdr isteric, sdr Ganser, pseudodementa

sdr hipocondrice

sdr asteno hipocondric

sdr obsesivo hipocondric

sdr depresivo hipocondric

sdr paranoiac hipocondric

sdr psihopatice

starile psihopatoide, pseudopsihopatiile

sdr de agitatie psihomotorie

agitatia psihomotorie

starile reactive de origine afectiva

starile de excitatie - agitatie organice

starile de excitatie-agitatie psiho motorie simptomatice pentru predispozitii constitutionale sau afectiuni psihice cu evolutie indelungata

sdr afective

sdr maniacal

hipomania,

excitatia maniacala simpla


mania coleroasa

mania confuziva sau incoerenta

mania supraacuta sau furia maniacala

sdr depresiv

depresia simpla

depresia stupuroasa

depresia anxioasa

depresia deliranta

depresii organice

depresii de involutie

depresii endogene

depresii psihogene: de epuizare si nevrotice, psiho-reactive

sdr Cotard

sdr catatonic

stupoarea catatonica

agitatia catatonica


catatonie mortala

catatonie tardiva

sdr halucinatorii si delirante

sdr Charles Bonnet

sdr paranoic

sdr paranoid

sdr parafrenic

sdr de automatism mental

sdr psiho-organice

acute

cronice

sdr t de constiinta

delirul

delir oniric, delir profesional,delir musitant, delir febril, infectios

delirul acut

sdr oneiroid (oneiroidia)

amentia

starea crepusculara, automatismul ambulatoriu, fuga patologica crepusculara, somnambulism, transa.

sdr korsakov

confabuloza/ sdr expansiv confabulator


sdr demential

sdr pseudodemential

CRITERII DSM

SUGARI COPII ADOLESCENTI

RETARDAREA MENTALA

retardare mentala

A. Functionare intelectuala semnificativ submedie: un QI de aproximativ 70 sau

sub la un test administrat individual (pentru copii, judecata clinica a unei

functionari intelectuale semnificativ submedii).

B. Deficite sau deteriorari concomitente în activitatea adaptativa prezenta

(adica, eficienta persoanei în satisfacerea standardelor expectate la etatea

sa de grupul sau cultural) în cel putin doua din urmatoarele domenii:

comunicare, autoîngrijire, viata de familie, aptitudini sociale/interpersonale,

uz de resursele comunitatii, autoconducere, aptitudini scolar functionale,

munca, timp liber, sanatate si siguranta.

C. Debut înainte de 18 ani.

Se codifica pe baza gradului de severitate care reflecta nivelul de deteriorare

intelectuala:

317 Retardare mentaSa usoara: nivel QI de la 50-55 pâna la aproximativ 70

318.0 Retardare mentala moderata: nivel QI de la 35-40 pâna la 50-55

318.1 Retardare mentala severa: nivel QI de la 20-25 pâna la 35-40

318.2 Retardare mentala profunda: nivel QI sub 20 sau 25

319 Retardare menta!a de severitate nespecificata: când exista prezumtia

ferma de retardare mentala, dar inteligenta persoanei nu poate fi

testata prin testele standard.


T-I DE INVATARE

Dislexie

A. Performanta în iexie, masurata prin teste standardizate de corectitudine si

întelegere a lecturii, administrate individual, este substantial sub cea

expectata data fiind etatea cronologica a persoanei, inteligenta masurata si

educatia corespunzatoare etatii.

B. Perturbarea de la criteriul A interfereaza semnificativ cu.performanta

scolara sau cu activitatile vietii cotidiene care necesita aptitudini iexice.

i

C. Daca este prezent un deficit senzorial, dificultatile de Iexie sunt în exces fata

-de cele asociate de regula cu acesta.

Mota de codificare: Daca este prezenta o conditie medicala generala (de ex.,

neurologica) sau un deficit senzorial, conditia se codifica pe axa III.

Discalculie

A. Capacitatea de calcul aritmetic, masurata prin teste standardizate, este

substantial sub cea expectata, data fiind etatea cronologica a persoanei,

inteligenta masurata si educatia corespunzatoare etatii,

B. Perturbarea de la criteriul A, interfereaza semnificativ cu performanta

scolara sau cu activitatile vietii cotidiene care necesita aptitudini

matematice.

C. Daca este prezent un deficit senzorial, dificultatile în aptitudinea

matematica sunt în exces în raport cu cele asociate de regula cu acesta.

Nota de codificare: Daca este prezenta o conditie medicala generala (de ex.,

neurologica) sau un deficit senzorial, conditia se codifica pe axa III.

Disgrafie

A. Aptitudinile grafice, masurate prin teste standardizate administrate

individual (sau evaluarile functionale ale aptitudinilor grafice), sunt


substantial sub cele expectate, data fiind etatea cronologica a persoanei si

educatia corespunzatoare etatii.

B. Perturbarea de ia criteriu! A interfereaza semnificativ cu performanta

scolara sau cu ac

tivitatile vietii cotidiene care necesita compunerea de texte scrise (de ex.,

propozitiuni sau paragrafe organizate, scrise corect gramatical).

C. Daca este prezent un deficit senzorial, dificultatile în aptitudinile grafice

sunt în exces în raport cu cele asociate de regula cu acesta.

Nota de codificare: Daca este prezenta o conditie medicala (de ex., neurologica)

sau un deficit senzorial, conditia se codifica pe axa III.

T-EA APT MOTORII

T-ea de dez a coordonarii

A.Performanta în activitatile cotidiene care cer coordonare motorie este

substantial sub cea expectata, data fiind etatea cronologica a persoanei si

inteligenta masurata. Acesta se poate manifesta prin întârzieri marcate în

atingerea jaloanelor motorii (de ex., mersul, târâtul, asezatul), scaparea

obiectelor din mâna, „stângacie", performante reduse în sport, scris de

mâna urât.

B. Perturbarea de la criteriul A interfereaza cu performanta scolara sau cu

activitatile vietii cotidiene,

C. Perturbarea nu se datoreaza unei conditii medicale generale (de ex.,

paralizie cerebrala, hemiplegie sau distrofie musculara) si nu satisface

CrtPtrt-ea de dezvoltare pervasiva.

D. Daca este prezenta retardarea mentala, dificultatile motorii sunt în exces în

raport cu cele asociate de regula cu acesta.

Nota de codificare: Daca este prezenta o conditie medicala generala (de ex.,

neurologica) sau un deficit senzorial, conditia se codifica pe axa III.


T-ILE DE COMUNICARE

T-ea de Limbaj Expresiv

A. Scorurile obtinute ia masurarile standardizate ale dezvoltarii limbajului

expresiv administrate individual sunt substantial sub cele obtinute la

masurarile standardizate ale capacitatii intelectuale nonverbale si

dezvoltarii limbajului receptiv. Perturbarea se poate manifesta clinic prin

simptome care includ faptul de a avea un vocabular considerabil redus, de

a face erori în conjugarea verbelor ori de a avea dificultati în evocarea

cuvintelor sau în crearea de propozitiuni de lungime sau complexitate

corespunzatoare dezvoltarii.

B. Dificultatile în limbajul expresiv interfereaza cu performanta scolara sau

profesionala ori cu comunicarea sociala.

C. Nu sunt satisfacute CrtPtrt-ea mixta de limbaj expresiv si

receptiv sau pentru o t-e de dezvoltare pervasiva.

D. Daca este prezenta retardarea mentala, un deficit verbomotor sau senzorial

ori deprivarea ambientala dificultatile de limbaj sunt în exces în raport cu

cele asociate de regula cu aceste probleme.

Nota de codificare: Daca este prezent un deficit verbomotor sau senzorial ori o

conditie neurologica, conditia se codifica pe axa III .

T-ea Mixta de Lb Expresiv si Receptiv

A. Scorurile obtinute printr-o baterie de masurari standardizate administrate

individual ale dezvoltarii limbajului receptiv cît si expresiv sunt substantial

sub cele obtinute la masurarile standardizate ale capacitatii intelectuale

nonverbale. Simptomele includ pe cele pentru t-ea de limbaj

expresiv, precum si dificultatea în întelegerea cuvintelor, propozitiunilor ori

a unor tipuri specifice de cuvinte, cum sunt termenii spatiali.

B. Dificultatile în limbajul receptiv si expresiv interfereaza semnificativ cu


performanta scolara sau profesionala ori cu comunicarea sociala.

C. Nu sunt satisfacute CrtPtrt-ea de dezvoltare pervasiva.

D. Daca. este prezenta retardarea mentala, un deficit verbomotor sau senzorial

ori deprivarea ambientala, dificultatile de limbaj sunt în exces în raport cu

cele asociate cu aceste probleme.

Nota de codificare: Daca este prezent un deficit verbomotor sau senzorial ori o

conditie neurologica, conditia se codifica pe axa III.

T-ea Fonologiei

A. Incapacitatea de a utiliza sunetele vorbirii expectate evolutiv, care sunt corespunzatoare

pentru etatea si dialectul copilului (de ex., erori în producerea,

uzul, reprezentarea sau organizarea sunetelor, cum ar fi, substituirile unui

sunet cu altul (utilizeaza sunetul /t/ în loc de sunetul Ikf) ori omisiuni de

sunete, cum ar fi consonantele finale), dar nu se limiteaza la acestea.

B. Dificultatile în producerea sunetelor interfereaza cu performanta scolara sau

profesionala ori cu comunicarea sociala.

C. Daca este prezenta retardarea mentala, un deficit verbomotor sau senzorial

ori deprivarea ambientala, dificultatile în vorbire sunt în exces în raport cu

cele asociate de regula cu aceste probleme.

Nota de codificare: Daca este prezent un deficit verbomotor sau senzorial ori o

conditie neurologica, conditia se codifica pe axa III.

T-ea balbism

A. Perturbare în fluenta normala si în timpul de structurare a vorbirii (inadecvat

pentru etatea individului caracterizata prin aparitia frecventa a unuia sau a

mai multora dintre urmatoarele:

(1) repetitii de sunete si silabe;

(2) prelungirea sunetelor;

(3) interjectii;


(4) cuvinte întrerupte (de ex., pauze în cadrul unui cuvânt);

(5) blocaj audibil sau mut (pauze complete sau incomplete în vorbire);

(6) circumlocutiuni (substituiri de cuvinte pentru a evita cuvintele problematice);

(7) cuvinte produsecu un exces de tensiune fizica;

(8) repetarea unor întregi cuvinte monosilabice (de ex., eu, eu, eu, îl vad).

B. Perturbarea în fluenta interfereaza cu performanta scolara sau profesionala

ori cu comunicarea.

C Daca este prezent un deficit verbomotor sau senzorial, dificultatile în

vorbire sunt în exces în raport cu cele asociate de regula cu aceste probleme.

Nota de codificare: Daca este prezent un deficit verbomotor sau senzorial ori o

conditie neurologica, conditia se codifica pe axa III.

T-ILE DE DEZ PERVAZIVA

T-ea autista



A.Un total de sase (sau mai multi) iterni de la (1), (2) si (3), cu cel putin doi

itemi de Ia (1) si câte unul de ia (2) si (3);

(1) deteriorare calitativa în interactiunea sociala, manifestata prin ce! putin

doua din urmatoarele:

(a) deteriorare marcata în uzul a multiple comportamente nonverbale,

cum ar fi privitul în fata, expresia faciala, posturile corpului si

gesturile, pentru reglarea interactiunii sociale;

(b) incapacitatea de a promova relatii cu egalii, corespunzatoare nivelului

de dezvoltare;

(c) lipsa cautarii spontane de a împartasi bucuria, interesele sau realizarile

cu alti oameni (de ex., prin lipsa de a arata, de a aduce ori de a

specifica obiectele de interes);

(d) lipsa de reciprocitate emotionala sau sociala;


(2) deteriorari calitative în comunicare, manifestate prin cel putin unul din

urmatoarele:

(a) întârziere sau lipsa totala a dezvoltarii limbajului vorbit (neînsotita de

o încercare de a o compensa prin moduri alternative de comunicare,

cum ar fi gestica sau mimica);

(b) la indivizii cu limbaj adecvat, deteriorarea semnificativa în capacitatea

de a initia sau sustine o conversatie cu altii;

(c) uz repetitiv si stereotip de limbaj ori un limbaj vag;

(d) lipsa unui joc spontan si variat „de-a..." ori a unui joc imitativ social

corespunzator nivelului de dezvoltare;

(3) patternuri stereotipe si repetitive restrânse de comportament, preocupari

si activitati, manifestate printr-unul din urmatoarele:

(a) preocupare circumscrisa la unul sau mai multe patternuri restrânse si

stereotipe de interese, care este anormala, fie ca intensitate, fie ca

focalizare;

(b) aderenta inflexibila evidenta de anumite rutine sau ritualuri

nonfunctionale;

(c) manierisme motorii stereotipe si repetitive (de ex., fluturatul sau rasucitul

degetelor sau mâinilor ori miscari complexe ale întregului corp);

(d) preocupare persistenta pentru parti ale obiectelor.

B. întârzieri sau functionare anormala în cel putin unul din urmatoarele

domenii, cu debut înainte de etatea de 3 ani: (1) interactiune sociala, (2)

limbaj, asa cum este utilizat în comunicarea sociala, ori (3) joc imaginativ sau

simbolic.

C. Perturbarea nu este explicata mai bine de t-ea Rett sau de t-ea

dezintegrativa a copilariei.


T-ea Rett

A. Oricare din urmatorii itemi:

(1) dezvoltare prenatala si perinatala dupa cât se pare normala;

(2) dezvoltare psihomotorie dupa cât se pare normala în primele 5 luni dupa

nastere;

(3) circumferinta capuiui normaia ia nastere.

B. Debutul oricaruia din urmatorii itemi dupa o perioada de dezvoltare normaia:

(1) încetinirea cresterii capului între etatea de 5 si 48 de luni;

(2) pierderea aptitudinilor manuale practice capatate anterior între etatea

de 5 si 30 de iuni, cu aparitia consecutiva de miscari stereotipe ale

mâinilor (de ex., storsui cu mâinile, spalatul pe mâini);

(3) pierderea angajarii sociale, precoce în cursul evolutiei (desi adesea

interactiunea sociala se dezvolta mai târziu);

(4) aparitia unui mers sau a unor miscari aîe trunchiului insuficient de

coordonate;

(5) dezvoltarea limbajului receptiv si expresiv deteriorata sever, cu retardare

psihomotorie severa.

T-ea dezintegrativa a copilariei

Dezvoltare evident normala pentru cel putin primii 2 ani dupa nastere

manifestata prin prezenta comunicarii verbale si nonverbale, relatii sociale,

joc si comportament adaptativ corespunzatoare etatii.

B. Pierdere semnificativa clinic a aptitudinilor achizitionate anterior (înainte

de etatea de 10 ani) în cel putin doua din urmatoarele domenii:

(1) limbaj receptiv si expresiv;

(2) aptitudini sociale sau comportament adaptativ;

(3) controlul sfincteruiui anal si vezicai;

(4) joc;


(5) aptitudini motorii.

C. Anomalii în functionare în cel putin doua din urmatoarele domenii:

(1) deteriorare calitativa în interactiunea sociala (de ex., deteriorare în

comportamentele nonverbale, incapacitatea de a promova reiatii cu

egalii, lipsa reciprocitatii emotionale sau sociale);

(2) deteriorare calitativa în comunicare (de ex.,întârziere sau lipsa limbajului

vorbit, incapacitatea de a initia sau sustine o conversatie, NUZ repetitiv si

stereotip de limbaj, lipsa jocului „de-a..." variat);

(3) patternuri stereotipe, repetitive si restrânse de comportament, interese

si activitati, incluzând stereotipii si nianierisnie motorii.

D. Perturbarea nu este explicata mai bine de o alta t-e "de dezvoltare

pervasiva specifica ori de schizofrenie.

T-ea Asperger

A. Deteriorare calitativa în interactiunea sociala manifestata prin ce! putin

doua dintre urmatoarele:

(1) deteriorare marcata în uzul a multiple comportamente nonverbaie cum

ar fi privitul în fata, expresia faciala, posturile corporale si gesturile de

reglare a interactiunii sociale;

(2) incapacitatea de a stabili relatii cu egalii corespunzatoare nivelului de

dezvoltare;

(3) lipsa cautarii spontane de a împartasi satisfactia, interesele sau realizarile

cu alti oameni (de ex., lipsa de a arata, de a aduce, de a specifica altor

oameni obiectele de interes);

(4) lipsa de reciprocitate emotionala sau sociala.

B. Patternuri stereotipe, repetitive si restrânse de comportament, interese si

activitati, manifestate prin cei putin unul dintre urmatorii itemi:

(1) preocupare circumscrisa la unui sau rnai multe patternuri restrânse si stereotipe


de interes, si care este anormala, fie ca intensitate sau centrare;

(2) aderenta inflexibila evidenta de rutine sau ritualuri specifice, nonfunctionale;

(3) manierisme motorii repetitive si stereotipe (de ex., fluturatul sau rasucitul

mâinilor sau degeteior sau miscari complexe ale întregului corp);

(4) preocupare persistenta pentru parti ale obiectelor.

C. Perturbarea cauzeaza deteriorare semnificativa ciinic în domeniu! social,

profesional ori în alte domenii importante de functionare.

D. Nu exista o întârziere generala semnificativa clinic în jimbaj (de ex., utilizeaza

cuvinte izolate catre etatea de 2 ani si fraze comunicative catre etatea de 3 ani).

E. Nu exista o întârziere semnificativa clinic în dezvoltarea cognitiva sau în

dezvoltarea aptitudinilor de autoajutorare corespunzatoare etatii, în

comportamentul adaptativ (altele decât în interactiunea sociala) sl în

curiozitatea pentru ambianta în copilarie.

F. Nu sunt satisfacute CrtPtro alta t-e de dezvoltare pervasiva

specifica sau pentru schizofrenie.

T-ILE DE DEF DE ATENTIE SI COMP DISRUPTIV

T-ea Hactiv/Def de atentie

A. Fie (1)sau (2):

(1)sase (sau mai muite) dintre urmatoarele simptome de inatentie au

persistat cel putin 6 luni într-un grad care este dezadaptativ si discrepant

în raport cu nivelul de dezvoltare:

Inatentia

(a) incapabil adesea de a da atentia cuvenita detaliilor ori face erori prin

neglijenta în efectuarea temelor scoiare, la serviciu, sau în alte activitati;

(b) adesea are dificultati în sustinerea atentiei asupra sarcinilor sau activitatilor

de joc;

(c) adesea pare a nu asculta când i se vorbeste direct;


(d) adesea nu se conformeaza instructunilor si este incapabil sa-si termine

temele pentru acasa, sarcinile casnice ori obligatiile la locul de munca

(nedatorate comportamentului opozitionist sau incapacitatii de a

întelege instructiunile);

(e) adesea are dificultati în organizarea sarcinilor si activitatilor;

(f) adesea evita, are aversiune, nu este dispus sa se angajeze în sarcini

care necesita un efort menta! sustinut (cum ar fi efectuarea temelor

în clasa sau acasa);

(g) adesea pierde lucruri necesare pentru diverse sarcini sau activitati (de

ex., jucarii, teme pentru acasa, creioane, carti, instrumente);

(h) adesea este usor de distras de stimuli ireievanti;

(i) adesea este uituc referitor la activitatile cotidiene;

(2) sase (sau mai multe) dintre urmatoarele simptorrie de hiperactivitate-impulsivîtafe

au persistat timp de cei putin 6 luni într-un grad care este dezadaptativ

si în contradictie cu nivelul de dezvoltare:

Hiperactivitatea

(a) adesea se joaca cu mâinile sau sau cu picioarele sau se foieste pe loc,

(b) adesea îsi îasa locui în clasa sau în aite situatii în care este de dorit sa

ramâna asezat;

(c) adesea alearga în jur sau se catara excesiv de mult, în situatii în care acest

lucru este inadecvat (ia adolescenti sau ia adulti poate fi limitat ia

sentimentul subiectiv de neliniste);

(d) adesea are dificultati în a se juca sau în a se angaja în activitati distractive

în liniste;

(e) adesea este „în continua miscare" sau actioneaza ca si cum „ar fi împins

de un motor";

(f) adesea vorbeste excesiv de mult;


Impulsivitatea

(g) adesea „trânteste" raspunsuri înainte ca întrebarile sa fi fost complet

formulate,

(h) adesea are dificultati în a-si astepta rândul;

(i) adesea întrerupe sau deranjeaza pe altii (de ex., intervine în conversatiile

sau jocurile altora).

B. Uneîe simptome de inatentie sau de hiperactivitate-impulsivitate care au

cauzat deteriorarea erau prezente înainte de etatea de 7 ani.

C. O anumita deteriorare din cauza simptomelor este prezenta în doua sau rnai

multe situatii (de ex.,Ja scoala [sau la serviciu] si acasa),

D. Trebuie sa fie dara proba deteriorarii semnificative clinic în functionarea

sociala» scolara sau profesionala.

E. Simptomele nu survin exclusiv în cursul unei tulburari de dezvoltare

pervasive, al schizofreniei ori al altei tulburari psihotice si nu sunt explicate

mai bine de alta t-e mentala (de ex., de o t-e afectiva,

anxioasa, disociativa sau de personalitate).

A se codifica pe baza de tip;

314.01 T-e hiperactivitate/deficit de atentie, tip combinat: daca

ambele criterii A1 si A2 sunt satisfacute pentru ultimele 6 luni.

314.00 T-e hiperactivitate/deîicit de atentie, tip predominant

de inatentie: daca criteriul A1 este satisfacut, iar criteriu! A2 nu,

pentru ultimele 6 luni.

314.01 T-e hiperactivitate/deficit de atentie, tîp predominant

de hiperactivitate-impulsivitate: daca criteriul A2 este satisfacut, iar

criteriu! A1 nu este satisfacut pentru uitimele 6 luni.

Nota de codificare: Pentru indivizii (în special pentru adolescenti si adulti) care

în mod curent au simptome care nu rnai satisfac în întregime criteriile, trebuie


specificat „în remisiune partiala".

T-ea de conduita

A. Un pattern repetitiv si persistent de comportament în care drepturile

fundamentale ale altora ori normele sau regulile sociale corespunzatoare

etatii sunt violate, manifestat prin prezenta a trei (sau a mai multe) dintre

urmatoarele criterii în ultimele 12 îuni, cu cel putin un criteriu prezent în

ultimele 6 luni:

Agresiune fata de oameni si animaie

(1) adesea tiranizeaza, ameninta sau intimideaza pe altii;

(2 initiaza adesea batai;

(3) a facut uz de o arma care poate cauza o vatamare corporala serioasa

altora (de ex., bat, caramida, sticla sparta, cutit, arma de foc);

(4) a fost crud fizic cu alti oameni;

(5) a fost crud fizic cu animalele;

(6) a furat cu confruntare cu victima (de ex., banditism, furt din posete,

estorcare, atac cu mâna armata);

(7) a fortat pe cineva ia activitate sexuala;

Distrugerea proprietatii

(8) s-a angajat deliberat în incendieri cu intentia de a cauza un prejudiciu serios;

(9) a distrus deliberat proprietatea altora (altfel decât prin incendiere).

Frauda sau furt

(10) a intrat prin efractie în casa, dependintele sau autoturismul cuiva;

(11) minte adesea peatru a obtine bunuri sau favoruri ori pentru a evita

anumite obligatii (adica, „escrocheaza" pe altii);

(12) a furat lucruri de valoare mare fara confruntare cu victima (de ex., furt

din magazine, dar fara efractie; plastografie);

Violari serioase aie regulilor


(13) adesea lipseste de acasa noaptea în dispretul interdictiei parintilor,

începând înainte de etatea de 13 ani,

(14) a fugit de acasa (noaptea) de cel putin doua ori în timp ce locuieste în

casa parinteasca sau a substitutului parenta! (sau odata, fara a reveni

acasa o lunga perioada de timp),

(15) chiuleste adesea de la scoala, începând înainte de etatea 13 ani.

B. Perturbarea în comportament cauzeaza o deteriorare semnificativa clinic în

functionarea sociala, scolara sau profesionala.

C. Daca individul este în etate de 18 ani sau mai mult, nu sunt satisfacute

CrtPtrt-ea de personalitate antisociala.

De codificat pe baza etatii la debut:

312.81 T-e de conduita , tip cu debut în copilarie: debutul a cel putin

un criteriu caracteristic tulburarii de conduita înainte de etatea de 10 ani,

312.82 T-e de conduita, tip cu debut în adolescenta: absenta oricarui

criteriu caracteristic tulburarii de conduita înainte de etatea de 10 ani,

312.89 T-e de conduita, debut nespecificat: etatea ia debut nu este

cunoscuta

De specificat severitatea:

Usoara: putine, daca nu chiar nici un fel de probleme de conduita în exces

în raport cu cele cerute pentru a pune diagnosticul, iar problemele de

conduita cauzeaza numai un prejudiciu minor altora;

Moderata: numarul problemelor de conduita si efectul asupra altora,

intermediar între „usoara" si „severa";

Severa: multe probleme de conduita în exces în raport cu cele cerute pentru

a pune diagnosticul ori problemele de conduita cauzeaza un prejudiciu

considerabil altora.

Pentru indivizii peste 18 ani, diagnosticul de t-e de conduita poate fi pus


numai daca nu sunt satisfacute CrtPtrt-ea de personalitate

antisociala . Diagnosticul de t-e de personalitate antisociala, nu poate fi pus

indivizilor sub 18 ani.

T-ea Opozitionismul provocator

A. Un pattern de comportament negativist, ostil si provocator care dureaza cel

putin 6 luni, în timpul carora sunt prezente patru (sau mai multe) dintre

urmatoarele:

(1) adesea îsi pierde cumpatul;

(2) adesea se cearta cu adultii;

(3) adesea sfideaza sau refuza în mod activ sa se conformeze cererilor sau

regulilor adultilor;

(4) adesea enerveaza în mod deliberat pe altii;

(5) adesea blameaza pe altii pentru propriile sale erori sau purtare rea;

(6) adesea este susceptibil ori usor de enervat de catre altii;

(7) adesea este coleros si plin de resentimente;

(8) adesea este ranchiunos si vindicativ.

Nota: Un criteriu se considera satisfacut, numai daca comportamentul

survine mai frecvent decât se observa de regula la indivizii de etate si nivel

de dezvoltare comparabile.

B. Perturbarea în comportament cauzeaza o deteriorare semnificativa clinic în

functionarea sociala, scolara si profesionala.

C Comportamentele nu survin exclusiv în cursul evolutiei unei tulburari psihotice

sau afective.

D. Nu sunt satisfacute CrtPtrt-ea de conduita, si daca individul

este în etate de 18 ani sau mai mult, nu sunt satisfacute criteriile pentru

t-ea de personalitate antisociala.


T-I ALIMENTARE SUGAR SI COPII

T-ea pica

A. Mâncatul persistent de substante nonnutritive o perioada de cel putin o Iursa.

B. Mâncatul de substante nonnutritive este inadecvat niveluiui de dezvoltare.

C. Comportamentul alimentar nu este o parte a unei practici sanctionate cultura!.

D. Daca comportamentul alimentar survine exclusiv în cursul altei tulburari mentale

(de ex., retardarea rnentaia , t-ea de dezvoltare pervasiva , schizofrenia)

acesta este suficient de sever pentru a justifica o atentie clinica separata.

T-ea ruminatie

a.Regurgitarea si remestecarea repetata a alimentelor o perioada de cel putin o luna, urmand unei perioade de functionare
normala

B.Comportamentul nu se datoreaza unei conditii gastrointestinale sau altei CMG asociate ( de ex reflux esofagian )

C.comportamentul nu survine exclusiv in cursul anorexiei nervoase ori al bulimiei nervoase. Daca simptomele survin exclusiv
in cursul retardarii mentale sau al t-ii de dezvoltare pervaziva, ele sunt insuficient de severe pentru a justifica o atentie clinica
separata.

T-ea de Alim Sugar sau Micii Copilarii

A. Perturbare de alimentare manifestata prin incapacitatea persistenta de a

mânca adecvat, cu incapacitatea semnificativa de a lua în greutate ori cu

pierdere ponderala semnificativa în decurs de cei putin o luna.

B. Perturbarea nu se datoreaza unei conditii gastrointestinaie sau altei conditii

medicale generale asociate (de ex., reflux esofagian).

C. Perturbarea nu este explicata mai bine de o alta t-e mentala (de ex.,

ruminatia) ori de lipsa de alimente adecvate.

D. Debutul survine inainte de etatea de 6 ani.


TICURILE

T-ea Tourette

A. Atât ticuri motorii multiple, cât si unu! sau mai multe ticuri vocale au fost

prezente la un moment dat în cursul maladiei, desi nu în mod necesar

concomitent. (Un tic este o miscare motorie ori o vocalizare brusca, rapida,

recurenta, nonritmica, stereotipa).

B. Ticurile survin de mai multe ori pe zi (de regula în accese), aproape în fiecare

zi sau intermitent, de-a ungul unei perioade de mai mult de 1 an, iar în

cursul acestei perioade nu a existat niciodata o perioada fara ticuri de mai

mult de 3 luni consecutive.

C. Debutul are loc înainte de etatea de 18 ani.

D. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante

(de ex., stimulante) ori unei conditii medicale generale (de ex., maladia

Huntington ori encefalita postvirala).

T-ea ticul motor sau vocal cronic

A. Ticuri vocale sau motorii unice sau multiple (adica, vocaiizari sau miscari

motorii stereotipe, bruste, rapide, recurente, nonritmice), dar nu ambele, au

fost prezente ia un moment dat în ncursui maladiei.

B. Ticurile survin de mai multe ori pe zi, aproape în fiecare zi sau intermitent o

perioada de mai mult de un an, iar în cursul acestei perioade nu a existat nici

o data o perioada fara ticuri mai lunga de trei luni consecutive,

C. Debutul are loc înainte de etatea de 18 ani.

D. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante

(de ex., stimulante) sau unei conditii medicale generale (de ex., maladia

Huntington sau encefalita postvirala).

E. Nu au fost satisfacute niciodata CrtPtrt-ea Tourette:


Ticul tranzitor

Â. Ticuri vocale sau/si motorii unice sau multiple (adica , vocalizari sau miscari

motorii stereotipe, bruste, rapide, recurente, nonritmice).

B. Ticurile survin de mai multe ori pe zi, aproape în fiecare zi, timp de cel putin

patru saptamâni, dar nu pentru mai mult de 12 luni consecutive.

C. Debutul survine înainte de etatea de 18 ani.

D. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante

(de ex., stimulante) sau unei conditii medicale generale (de ex., maladia

Huntington ori encefalita postvirala).

E. Nu au fost niciodata satisfacute CrtPtrt-ea Tourette sau

ticul motor sau vocal cronic.

De specificat daca:

Episod unic sau recurent

T-ILE DE ELIMINARE

encoprezis

A. Eliminarea repetata de fecale în locuri inadecvate (de ex., în pantaloni ori

pe jos), fie ca este involuntara sau intentionala.

B. Un astfel de eveniment cel putin odata pe luna, timp de cel putin 3 luni.

C. Etatea cronologica este de cel putin 4 ani (sau nivelul de dezvoltare

echivalent).

D. Comportamentul nu se datoreaza exclusiv efectelor fizilogice directe ale

unei substante (de ex., laxativelor) ori unei conditii medicale generale,

exceptând cazu! unui mecanism care implica constipatia.

A se codifica dupa cum urmeaza:

787.6 Cu constipatie si incontinenta prin preaplin

307.7 Fara constipatie si incontinenta prin preaplin


Enurezis

Â. Emisiune repetata de urina în pat sau în pantaloni (fie involuntar, fie

intentionat).

B. Comportamentul este semnificativ clinic, manjfestându-se printr-o frecventa

de doua ori pe .saptamâna, timp de cel putin 3( luni consecutive, ori prin

prezenta unei detrese sau deteriorari semnificative clinic în domeniul social,

scolar (profesional) ori în alte domenii importante de functionare.

C. Etatea cronologica este de cel putin 5 ani (sau nivelul de dezvoltare

echivalent). ,..-- . > , :>.

D. Comportamentul nu se datoreaza exclusiv efectului fiziologic direct al unei

substante (de ex., un diuretic) ori unei conditii medicale generale (de ex.,

diabet, spina bifida, epilepsie).

De-specificat tipul: -. . v: ;>

, Exclusiv nocturn " '

Exclusiv diurn

Nocturn si-diurn

ALTE T-I PER SUGAR COPIL ADOLESCENT

Anxietatea de Separare

A. Anxietate excesiva si inadecvata evolutiv referitoare la separarea de casa sau

de cei de care individul este atasat, evidentiata prin trei (sau mai multe) din

urmatoarele: \, ' ' "

(1) detresa excesiva recurenta când survine sau este anticipata separarea de

casa sau de persosneie de atasament major; ,. n -

(2) teama excesiva si persistenta în legatura cu pierderea sau posibila

vatamare care s-ar putea întâmpla persoanelor de atasament major;

(3) teama excesiva si persistenta ca un eveniment nefericit va duce la separarea

de o persoana de atasament major (de ex., a fi pierdut ori a fi rapit);


(4) opozitie sau refuz persistent»de a merge la scoala sau în alta parte din

cauza fricii de separare; :;"

(5) teama sau opozitie excesiva si persistenta ia a ramâne acasa, singur sau fara

persoanele de atasament major, ori în alte situatii, fara adulti importanti;

(6) opozitie sau refuz persistent de a merge la culcare, fara sa fie alaturi o

persoana de atasament major orhde a adormi departe de .casa;.....

(7)cosmaruri repetate implicând tema separarii; "~ > .;

. (8) acuzarea repetata de simptome somatice (cum ar fi :de durerile de cap,

durerile de stomac, greata sau voma) când survine sau-este anticipata;

. ,..- separarea de,persoanele de atasament major.

B. Durata perturbarii este de cel putin 4 saptamâni;

C. Debutul are loc înainte de etatea de 18 ani.

D. Perturbarea cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic în

functionarea sociala, scolara (profesionala) sau în alte. domenii-d:e

functionare importante.

E. Perturbarea nu survine,„exclusiv în cursul, unei tulburari ;de dezvoltare

pervasiva, al schizofreniei ori alaltei tulburari psihotice si, la, adolescenti si

la adulti, nu este justificata mai bine de panica cu agorafobie.

De specificat daca:

Debut precoce: daca debutul survine înainte de etatea de 6 ani.

Mutismul Selectiv

A. Incapacitate considerabila de a vorbi în anumite situatii sociale (în care

exista expectatia de a vorbi, de ex., ia scoala) în dispretul faptului ca insul

vorbeste în alte situatii.

B. Perturbarea interfereaza cu performanta educationala sau profesionala ori

cu comunicarea sociala.

C. Durata perturbarii este de cel putin 1 luna (dar nu limitata la prima luna de


scoala).

D. Incapacitatea de a vorbi nu se datoreaza lipsei de cunoastere ori de

acomodare cu limba vorbita ceruta în situatia sociala. . :

E. Perturbarea nu este explicata mai bine de o t-e.de comunicare (de

ex,, balbismul) si nu survine exclusiv. în cursul unei tulburari de dezvoltare

pervasiva, schizofreniei ori al altei tulburari psihotice,

T-ea de AtasamentReactiva

de Atasament a Perioadei de Sugar sau a Micii Copilarii

A. Relationare sociala marcat perturbata si inadecvata evolutiv în cele mai

multe contexte, începând înainte de etatea de 5 ani, manifestata, fie prin

(1), fie prin (2):

(1) incapacitate persistenta de a initia sau de a raspunde într-o maniera

adecvata evolutiv la cele mai multe interactiuni sociale, manifestata prin

raspunsuri excesiv de inhibate, .hipervigilente ori extrem de ambivalente

si contradictorii (de ex., copilul poate raspunde infirmierilor printr-o

mixtura de apropiere, evitare si rezistenta la consolare, ori poate

manifesta,o vigilenta rece);

(2) atasam'ente difuze manifestate prin sociabilitate indiscriminativa cu

incapacitate marcata de a manifesta atasarnente selective adecvate (de

ex., familiaritate excesiva cu rudele straine sau lipsa de selectivitate în

alegerea persoanelor de atasament). ' ''

B. Perturbarea de la criteriul A nueste explicata exclusiv prin întârziere în dezvoltare

(ca în retardarea mentala) si nu satisface CrtPtro t-e

de dezvoltare pervasiva.

C. îngrijire patogenica evidentiata prin cel putin unul din urmatoarele:

(1) desconsiderare persistenta a necesitatilor emotionale fundamentale ale

copilului pentru consolare, stimulare.si afectiune;


(2) desconsiderare persistenta a necesitatilor corporale fundamentale ale

copilului;

(3) schimbari repetate ale îngrijitorului principal care previn formarea de

atasamente stabile (de ex., schimbarea frecventa de camin).

D. Exista prezumtia ca îngrijirea de la criteriul C este responsabila de comportamentul

perturbat de la criteriul A (de ex., perturbarile de la criteriul A

sunt consecinta îngrijirii patogenice de la criteriul C).

De'specificat tipul:

Tip inhibat: daca în tabloul clinic predomina criteriul A1

Tip dezinhibat: daca în tablou! clinic predomina criteriul A2

T-ea de Miscare Stereotipa

A. Comportament motor repetitiv, aparent directionat si nonfunctional (de

ex., strângerea sau fluturatul mâinilor, leganarea corpului, lovitul cu capul,

apucarea obiectelor cu gura, muscaturile autoprovocate, piscarea tegumentelor

sau a orificiilor corpului, lovirea propriului corp).

B. Comportamentul interfereaza considerabil cu activitatile normale ori duce

ia vatamari corporale autoprovocate care necesita tratament medica! (sau

ar duce la o vatamare, daca nu s-au luat masuri preventive).

G. Daca este prezenta retardarea mentala, comportamentul stereotip sau

autovulnerant este de suficient de sever pentru a deveni tinta tratamentului.

D. Comportamentul nu este explicat mai bine de o cbrnpulsie (ca în t-ea

obsesivocompuisiva), de un tic (ca în tic), de o stereotipie, care este parte a

unei tulburari de dezvoltare pervasiva , ori de smulgerea parului (ca în

tricotilomanie).

E. Comportamentul nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei

substante ori unei conditii medicale generale.

F. Comportamentul persista 4 saptamâni sau mai mult.


De specificat daca:

Cu comportament autovulnerant: daca comportamentul duce la o vatamare

corporala care necesita un tratament specific (ori care ar putea duce la o

vatamare corporala, daca nu se iau masuri de protectie).

DELIRIUMUL, DEMENTA, T. AMNESTICE SI ALTE T.COGNITIVE

DELIRIUMUL

Deilirium datorat ...CMG

[Se indica Conditia Medicala Generala]

A. Perturbare de constienta (adica, reducerea claritatii constientei ambiantei),

cu reducerea capacitatii de a focaliza, sustine sau deplasa atentia.

B. 0 modificare în cunoastere (cum ar fi deficitul de memorie, dezorientarea,

perturbarea limbajului) sau dezvoltarea unei perturbari de perceptie, care nu

este explicata mai bine de o dementa preexistenta, stabilizata ori evolutiva.

C. Perturbarea se.dezvolta în decursul unei scurte perioade de timp (de regula,

în câteva ore sau zile) si tinde sa fluctueze în cursul zilei.

D. Exista proba, din istoric, examenul somatic sau datele de laborator, ca

perturbarea este cauzata de consecintele fiziologice directe ale unei conditii

medicale generale.

Nota de codificare: Daca deliriumul este suprapus peste o dementa vasculara,

deliriumul este indicat codificând.290.41 Dementa vasculara, cu deiirium.

Nota de codificare: A se include numele conditiei medicale generale pe axa 1,

de ex., 293.0 Delirium datorat encefalopatiei hepatice; de asemenea, a se

codifica conditia medicala generala pe axa II! (vezi anexa G pentru coduri).

Deliriumul datorat intox cu o S

A. Perturbare de constienta (adica, reducerea claritatii constientei ambiantei)

cu reducerea capacitatii de a focaliza, sustine ori deplasa atentia.


B. O modificare în cunoastere (curn ar fi deficitul de memorie, dezorientarea,

perturbarea limbajului) sau aparitia unei perturbari de perceptie, care nu

este explicata mai bine de o dementa preexistenta, stabilizata sau în curs de

evolutie.

C. Perturbarea se dezvolta în decursul unei scurte perioade de timp (de regula,

în câteva ore sau zile) si tinde sa fluctueze în cursul zilei.

D. Din istoric, examenul somaticori datele de laborator rezulta.proba, fie a (1),

fie a (2):

(1)simptomeie de la criteriile A si B apar în cursul unei intoxicatii cu o

substanta;

(2) perturbarea este, etiologic, în legatura cu uzul unui medicament*.

Nota: Acest diagnostic trebuie pus în locul unui diagnostic de intoxicatie cu

o substanta, numai când simptomele cognitive sunt în exces în raport cu cele

asociate de regula cu sindromul de intoxicatie si când simptomele sunt

suficient de severe pentru a justifica o atentie clinica separata.

*Nota: Diagnosticul trebuie sa fie înregistrat ca delirium indus de o

substanta, daca este în legatura cu uzul unui medicament. A se consulta

anexa G, pentru codurile E care indica medicamentele specifice.

Codul ''substsnts snecifica^ °sntru deliriumu! prin intoxiCutis:

(291.0 alcool; 292.81 amfetamina (ori o substanta similara amfetaminei);

292.81 cannabis; 292.8 cocaina; 292.81 halucinogene; 292.81 inhalante;

292.81 opiacee; 292.81 phencyclidina (sau o substanta similara phencyclidinei);

292.81 sedative, hipnotice sau anxiolitice; 292.81 alta substanta [sau o substanta

necunoscuta], [de ex., cimetidina, digitala, benztropina]).

Deliriumui prin Abstinenta de o S

A. Perturbare de constienta (adica, reducerea claritatii constientei ambiantei),

cu reducerea capacitatii de a focaliza, sustine sau deplasa atentia.


B. O modificare în cunoastere (cum ar fi deficitul de memorie, dezorientarea,

perturbarea de limbaj) sau dezvoltarea unei perturbari de perceptie,.care nu

este explicata mai bine de o dementa preexistenta, stabilizata sau evolutiva.

C. Perturbarea se dezvolta în decursul unei scurte perioade de timp (de regula,

în câteva ore sau zile) si tinde sa fluctueze în cursul zilei.

D. Din istoric, examenul somatic ori datele de laborator, rezulta proba ca

simptomele de ia criteriul A si B au aparut în cursul ori la scurt timp dupa un

sindrom de abstinenta. . . . , ,;.,

Nota: Acest diagnostic trebuie sa fie pus în locul diagnosticului de abstinenta

de o substanta, numai când simptomele cognitive sunt în exces în raport cu cele

asociate de regula cu sindromul de abstinenta si când .simptomele sunt

suficient de severe pentru a justifica o atentieclinica separata.

Codul (substanta specifica) pentru deliriumul prin abstinenta:

(291.0 alcool; 292.81 sedative, hipnotice sau ahxidlitice; 292^81 alta

substanta (sau o substanta necunoscuta).

Deliriumul datorat Etiologii Multiple

A. Perturbare a constientei (adica, reducerea claritatii constiensei ambiantei),

cu reducerea capacitatii de a focaliza, sustine sau comuta atentia,

B. O modificare în cunoastere (cum ar fi deficitul de memorie, dezorientarea,

perturbarea limbajului) sau aparitia unei perturbari de perceptie, care nu

este explicata mai bine de o dementa preexistenta, stabilizata sau evolutiva.

C. Perturbarea se dezvolta în decursul unei scurte perioade de timp (de regula,

în câteva ore sau zile) si tinde sa fluctueze în cursul zilei.

E. Din istoric, examenul somatic ori datele de laborator rezulta proba ca

deliriumu! are mai mult decât o singura etioiogie (de ex., mai mult decât,o

singura conditie medicala generala etiologica, o conditie medicala generala

plus o intoxicatie cu o substanta sau efectele secundare ale unui medicament).


Nota de codificare: A se utiliza coduri multiple care sa reflecte deliriumul

specific si etiologiile specifice, de ex., 293.0 Delirium datorat encefalitei virale;

291.0 Deliriurrrprin abstinenta alcoolica. : : -. ,.

DEMENTA

D de Tip Alzheimer

A. Dezvoltarea de deficite cognitive multiple, manifestate prin ambele:

(1) deteriorarea memoriei (deteriorarea capacitatii de a învata o informatie

noua ori de a evoca o informatie învatata anterior);

(2) una (sau mai multe) din urmatoarele perturbari cognitive:

(a) afazie (perturbare de limbaj);

(b)apraxie (deteriorarea capacitatii de a realiza activitati motorii, în

dispretul functiei motorii intacte);

(c) agnozie (incapacitatea de a recunoaste sau identifica obiectele, în

dispretul functiei senzoriale intacte);

(d) perturbare în functia de executie (adica, în planificare, organizare,

secventiere, abstractizare).

B. Deficitele cognitive de la criteriile A1 si A2 cauzeaza, fiecare, o deteriorare

semnificativa în functionarea sociala sau profesionala si reprezinta un declin

semnificativ de la nivelul anterior de functionare.

C. Evolutia este caracterizata prin debut gradual si declin cognitiv continuu.

D. Deficitele cognitive de la criteriile A1 si A2 nu se datoreaza nici uneia din

urmatoarele:

(1) aitor conditii ale sistemului nervos central care cauzeaza deficite

progresive de memorie si cunoastere (de ex., maladie cerebrovasculara,

maladie Parkinson, maladie Huntington, hematom subdural, hidrocefalie

cu presiune normala, tumora cerebrala);

(2) conditiilor sistemice, cunoscute a cauza dementa (de ex., hipotiroidismul,


deficienta de vitamina B12 sau de acid folie, deficienta de niacina,

hipercalcemia, neurosifiiisul, infectia cu HIV);

(3) conditiile induse de o substanta.

E. Deficitele nu survin exclusiv în cursul unui delirium.

F. Perturbarea nu este explicata mai bine de alta t-e de pe axa i (de ex.,

t-ea depresiva majora, schizofrenia).

Se codifica pe baza prezentei sau absentei unei perturbari de comportament

semnificative clinic:

294.10 Fara perturbare de comportament: daca perturbarea cognitiva nu este

acompaniata de nici o perturbare de comportament semnificativa clinic.

294.11 Cu perturbare de comportament: daca perturbarea cognitiva este

acompaniata de o perturbare de comportament semnificativa clinic (de

ex., vagabondaj, agitatie).

De specificat subtipul:

Cu debut precoce: daca debutul survine la etatea de 65 ani sau sub

Cu debut tardiv: daca debutul are loc dupa etatea de 65 de ani

Nota de codificare: Se codifica, de asemenea, 331.0 Maladie Alzheimer pe axa III.

Alte elemente clinice proeminente în legatura cu maladia Alzheimer se

mentioneaza pe axa I (de ex., 293.83 T-e afectiva datorata maladiei

Alzheimer, cu elemente depresive si 301.1 Modificare de personalitate de tip

agresiv, datorata maladiei Alzheimer).

Dementa Vasculara

A. Dezvoltarea de deficite cognitive multiple manifestata prin ambele

(1) deteriorarea memoriei (deteriorarea capacitatii de a învata informatii

noi sau de a evoca informatii învatate anterior),

(2) una (sau mai multe) dintre urmatoarele perturbari cognitive:

(a) afazie (perturbare de limbaj);


(b)apraxie (deteriorarea capacitatii de a efectua activitati motorii, în

dispretul functiei motorii intacte);

(c) agnozie (incapacitatea de a recunoaste sau identifica obiectele în

dispretul functiei senzoriale intacte);

(d) perturbare în functia de executie (adica, în planificare, organizare,

secventiere, abstractizare).

B. Deficitele cognitive de la criteriile A1 si A2 cauzeaza fiecare o deteriorare

semnificativa în functionarea sociala sau profesionala si reprezinta un declin

semnificativ de la nivelul anterior de functionare.

C. Semne si simptome neurologice de focar (de ex., exagerarea reflexelor

osteotendinoase, semnul Babinski, paralizie pseudobuibara, tulburari de

mers, scaderea fortei musculare într-o extremitate) ori date de laborator

indicând o maladie cerebrovasculara (de ex., infarcte multiple implicând

cortexul si substanta alba subiacenta) care sunt considerate a fi etiologic în

relatie cu perturbarea.

D. Deficitele nu survin exclusiv în cursul deliriumului.

Se codifica pe baza elementelor predominante:

290.41 Cu delînurrft daca deiiriumul este suprapus peste dementa

290.42 Cu idei delirante: daca ideile delirante sunt elementul predominant

290.43 Cu dispozitie depresiva: daca dispozitia depresiva (incluzând tablouri

clinice care satisfac criteriile simptomatologice complete pentru un episod

depresiv major) este elementul predominant. Un diagnostic separat de

t-e afectiva datorata unei conditii medicale generale nu este pus

290.40 Necomplicata: daca nici unul dintre elementele de mai sus nu

predomina în tabloul clinic curent

De specificat daca:

Cu perturbare de comportament


Nota de codificare: A se codifica, de asemenea, conditia cerebrovasculara pe

axa III.

Dementa datorata altor CMG

Â. Dezvoltarea a multiple deficite cognitive manifestate prin ambele:

(1) deteriorarea memoriei (deteriorarea capacitatii de a învata informatii

noi sau de a evoca informatii învatate anterior);

(2) una (sau mai multe) dintre urmatoarele perturbari cognitive:

(a) afazie (perturbare de limbaj);

(b)apraxie (deteriorarea capacitatii de a efectua activitati motorii, în

dispretul functiei motorii intacte);

(c) agnozie (incapacitatea de a recunoaste sau de a identifica obiectele,

în dispretul functiei senzoriale intacte;

(d) perturbare în functia de executie (adica, în planificare, organizare,

secventiere, abstractizare).

B. Deficitele cognitive de la criteriile A1 si A2 cauzeaza fiecare o deteriorare

semnificativa în functionarea sociala sau profesionala si reprezinta un declin

semnificativ de la nivelul anterior de functionare.

C. Din istoric, examenul somatic sau datele de laborator rezulta ca perturbarea

este consecinta fiziologica directa a unei conditii medicale generale, alta

decât maladia Alzheimer sau maladia cerebrovasculara (de ex., infectie HIV,

traumatism cranio-cerebral, maladie Parkinson, maladie Huntington,

maladie Pick, maladie Creutzfeldt-Jakob, hidrocefalie cu presiune normala,

hipotiroidis'm, tumora cerebrala sau deficit de vitamina B12).

D. Deficitele nu survin exclusiv în cursul unui delirium.

A se codifica pe baza prezentei .sau absentei unei perturbari de ccomportament

semnificative clinic:

294.10 Fara perturbare de comportament: daca perturbarea-cognitiva nu


este acompaniata de nici o perturbare de comportament semnificativa clinic,

294.11 Cu perturbare de comportament: daca perturbarea cognitiva este

acompaniata de o perturbare de comportament semnificativa clinic (de ex.

vagabondaj, agitatie).

Nota de codificare: A se codifica, de asemenea, conditia medicala generala pe

axa III (de ex., 042 Infectie HIV, 854,00 Traumatism cranian, 332.0 Maladie

Parkinson, 333.4 Maladie Huntington, 331.1 Maladie Pick, 046.1 Maladie

Creutzfeldt-Jakob; vezi anexa G pentru codurile aditionale).



Dementa Persistenta indusa S

A. Dezvoltarea de deficite cognitive multiple manifestata prin ambele:

(1) deteriorarea memoriei (deteriorarea capacitatii de a învata informatii

noi sau de a evoca informatii învatate anterior);

(2) una (sau mai multe) din urmatoarele perturbari cognitive:

(a) afazie (perturbare de limbaj);

(b)apraxie (deteriorarea capacitatii de a efectua activitati motorii, în

dispretul functiei motorii intacte);

(c) agnozie (incapacitatea de a recunoaste sau a identifica obiectele, în

dispretul functiei senzoriale intacte);

(e) perturbare în functia de executie (adica, în planificare, organizare,

secventiere, abstractizare).

B. Deficitele cognitive de la criteriul A1 si A2 cauzeaza fiecare deteriorare

semnificativa în functionarea sociala sau profesionala si reprezinta un declin

semnificativ de la nivelul anterior de functionare.

C. Deficitele nu apar exclusiv în cursul unui deiirium si persista peste durata

uzuala a unei intoxicatii ori abstinente de o substanta.

E. Din istoric, examenul somatic si datele de laborator, rezulta proba ca


deficitele sunt etiologic în relatie cu efectele persistente ale uzului unei

substante (de ex., un drog de abuz, un medicament).

A se codifica dementa persistenta indusa de o substanta specifica astfel:

(291.2'alcool; 292.82 inhalante; 292.8 sedative, hipnotice sau anxiolitice;

292.82 alta substanta ori o substanta necunoscuta).

Dementa datorata unor Etiologii Multiple

A. Dezvoltarea de deficite cognitive multiple manifestate prin ambele:

(1) deteriorarea memoriei (deteriorarea capacitatii de a învata informatii

noi sau de a evoca informatii învatate anterior);

(2) una (sau mai multe) dintre urmatoarele perturbari cognitive:

(a) afazie (perturbare de limbaj);

(b)apraxie (deteriorarea capacitatii de a efectua activitati motorii, în

dispretul functiei motorii intacte);

(c) agnozie (incapacitatea de a recunoaste sau identifica obiectele, în

dispretul functiei senzoriale intacte);

(d) perturbare în functia de executie (adica, în planificare, organizare,

secventiere, abstractizare).

B. Deficitele cognitive de la criteriile A1 si A2 cauzeaza fiecare deteriorare semnificativa

în functionarea sociala sau profesionala si reprezinta un declin

semnificativ de ia nivelul anterior de functionare.

C. Din istoric, examenul somatic ori datele de laborator, rezulta proba ca

perturbarea are mai mult decât o singura etiologie (de ex., un traumatism

cranian plus uzul cronic de alcool, dementa de tip Alzheimer cu dezvoltarea

ulterioara a unei demente vasculare).

D. Deficitele nu survin exclusiv în cursul unui delirium.

Nota de codificare: A se utiliza coduri multiple bazate pe demente specifice si

pe etiologii specifice, de ex., 294.10 Dementa de tip Alzheimer, cu debut tardiv,


fara perturbare de comportament; 290.40 Dementa vasculara, necomplicata.

T-ILE AMNESTICE

T-ea Amnestica datorata.....CMG

[Se indica Conditia Medicala Generala]

A. Dezvoltarea unei deteriorari a memoriei, manifestata prin perturbarea

capacitatii de a învata informatii noi ori incapacitatea de a evoca informatii

învatate anterior.

B. Perturbarea memoriei cauzeaza o deteriorare semnificativa în functionarea

sociala sau profesionala si reprezinta un declin semnificativ de la nivelul

anterior de functionare.

C. Perturbarea memoriei nu survine exclusiv în cursul unui delirium sau

demente.

D. Din istoric, examenul somatic sau datele de laborator, rezulta proba ca

perturbarea este consecinta fiziologica directa a unei conditii medicale

generale (inclusiv traumatismul fizic).

De specificat daca este:

Tranzitorie: daca deteriorarea memoriei dureaza o luna sau mai putin.

Cronica: daca deteriorarea memoriei dureaza mai mult de o luna.

Nota de codificare: Numele conditiei medicale generale se include pe axa I, de ex.,

294.0 T-e amnestica datorata unui traumatism cranian; de asemenea,

conditia medicala generala se codifica pe axa III (vezi anexa G pentru coduri).

T-ea Amnestica Pers indusa de o S

A. Dezvoltarea unei deteriorari a memoriei, manifestata prin perturbarea

capacitatii de a învata informatii noi sau prin incapacitatea de evoca

informatii învatate anterior.

B. Perturbarea memoriei cauzeaza o deteriorare semnificativa în functionarea


sociala sau profesionala si reprezinta un declin semnificativ de la nivelul

anterior de functionare.

C. Perturbarea de memorie nu survine exclusiv în cursul unui delirium sau

demente si persista peste durata uzuala a intoxicatiei sau abstinentei de o

substanta.

D. Din istoric, examenul somatic sau datele de laborator, rezulta proba ca

perturbarea este etiologic în relatie cu efectele persistente ale uzului unei

substante (de ex., un drog de abuz, un medicament).

T-ea amnestica persistenta indusa de o substanta specifica se codifica astfel:

(291.1 Alcool; 292.83 Sedative, hipnotice sau anxiolitice; 292.83 Alta substanta

sau o substanta necunoscuta)

T-I MENTALE DATORATE UNEI CMG

T-ea Catatonicadatorata ... CMG

A. Prezenta catatoniei manifestata prin imobilitate motorie, activitate motorie

excesiva (care este evident lipsita de scop si neinfluentata de stimuli

externi), negativism sau mutism extrem, bizarerii ale miscarilor voluntare,

ecolalie sau ecopraxie.

B. Din istoric, examenul somatic sau datele de laborator rezulta proba ca

perturbarea este consecinta fiziologica directa a unei conditii medicale

generale.

C. Perturbarea nu este explicata mai bine de alta t-e mentala (de ex., de

un episod maniacal)

D. Perturbarea nu survine exclusiv în cursul unui delirium.

Mota de codificare: A se include numele conditiei medicale generale pe axa I,

de ex., 293.89 T-e Gatatonica datorata encefalopatiei hepatice; de

asemenea, conditia medicala generala se codifica pe axa III (vezi anexa G


pentru coduri).

Modif de Personalitate datorata ..CMG.

[Se indica Conditia Medicala Generala ]

A. 0 perturbare de personalitate persistenta reprezentând o modificare a

pattemului de personalitate caracteristic anterior al individului. (La copii

perturbarea implica o deviatie marcata de ia dezvoltarea normala sau o

modificare semnificativa în patternurile de comportament uzuale ale

copilului durând cel putin un an).

B. Din istoric, examenul somatic sau datele de laborator rezulta proba ca perturbarea

este consecinta fiziologica directa a unei conditii medicale generale.

C. Perturbarea nu este explicata mai bine de alta t-e mentala) inclusiv

de alta t-e mentala datorata unei conditii medicale generale).

D. Perturbarea nu survine exclusiv în cursul unui delirium.

E. Perturbarea cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic în

functionarea sociala, profesionala sau în alte domenii importante de

functionare.

De specificat tipul:

Tip îabîl: daca elementul predominant este labilitatea afectiva.

Tip dezinhibat: daca elementul predominant este controlul redus al

impulsului, dupa cum demonstreaza indiscretiile sexuale.

Tip agresiv: daca elementul predominant este comportamentul agresiv.

Tip apatic: daca elementul predominant este apatia si indiferenta marcata .

Tip paranoici: daca elementul predominant este suspiciozitatea sau ideatia -

paranoida.

Ait tip: daca tabloul clinic nu este caracterizat prin nici unui dintre subtipurile

de mai sus.

Tip combinat: daca mai mult decât un element predomina în tabloul clinic.


Tip'nespecificat

Nota de codificare: A se include numele conditiei medicale generale pe axa I,

de ex., 310.1 Modificare de personalitate datorata epilepsiei de lob temporal;

de asemenea, a se codifica conditia medicala generala pe axa III (vezi anexa G

pentru coduri).

T-ILE IN LEG CU O S

Crt fara S

Dependenta de o Substanta

Un pattern dezadaptativ de uz de o substanta care duce ia deteriorare sau

detresa semnificativa clinic manifestata prin trei sau mai multe din

urmatoarele si care survin oricând în cursul aceleiasi perioade de 12 luni:

(1) toleranta, asa cum este definita de oricare dintre urmatoarele:

(a) necesitatea de cantitati considerabil crescute de substanta pentru a

ajunge la intoxicatie sau la efectul dorit;

(b) efect redus considerabil prin continuarea uzului aceleiasi cantitati de

substanta;

(2) abstinenta, manifestata prin oricare dintre urmatoarele:

(a) sindromul de absinenta caracteristic substantei (se refera la criteriile A

si B ale setului de abstinenta de substantele specifice);

(b) aceeasi substanta (sau o substanta strâns înrudita) este luata pentru a

usura sau evita simptomele de abstinenta;

(3) substanta este luata adesea în cantitati mai mari sau o perioada mai

lunga de timp. decât era preconizat;

(4) exista o dorinta persistenta sau eforturi infructuoase de a suprima sau

controla uzul de substanta;

(5) o mare parte a timpului este risipita în activitati necesare obtinerii


substantei (de ex., vizitarea mai multor doctori sau condus pe distante

mari), uzului substantei (de ex., fumatul în lant) sau recuperarii din

cfsctsis acesteia'

.(6) activitati sociale, profesionale sau recreationale sunt abandonate sau

reduse din cauza uzului de substanta;

(7) uzul de substanta este continuat în dispretul faptului ca stie ca are o

problema somatica sau psihologica, persistenta sau recurenta, care este

posibil sa fi fost cauzata sau exacerbata de substanta (de ex., uz curent

de cocaina desi stie ca aceasta induce depresie, sau baut continuu desi

stie ca un uicer este agravat de consumul de alcool).

De specificat daca: ' -l

Cu dependenta fiziologica: proba tolerantei sau abstinentei (adica este

prezent itemul i sau 2);

Fara dependenta fiziologica: nici o proba de toleranta sau de abstinenta

(adica nu este prezent nici itemul 1 si nici itemul 2).

Specificantii de curs (vezi textul pentru definitii):

Remisiune completa precoce

Remisiune partiala precoce

Rernisiune completa persistenta

Remisiune partiala persistenta

Sub terapie agonista

In mediu controlat

Abuzul de o Substanta

A. Un pattern dezadaptativ de uz de o substanta care duce ia deteriorare sau

detresa semnificativa clinic manifestata prin unui (sau mai multe) dintre

urmatoarele si care survin în decursul unei perioade de 12 luni:

(1) uz recurent de o substanta ducând la incapacitatea de a îndeplini obligatiile


rolului rnajor la serviciu, la scoala sau acasa (de ex., absente repetate

sau performanta redusa în munca în legatura cu uzul de substanta;

absente, eliminari sau exmatriculari din scoala; neglijarea copiilor sau a

casei);

(2) uz recurent de o substanta în situatii în care acesta este periculos fizic (de

ex., condusul unui automobil sau manipularea unui utilaj atunci când

este deteriorat de uzul de o substanta);

(3) probleme legale repetate în legatura cu uzul de o substanta (de ex.,

arestari pentru tulburari de conduita în legatura cu o substanta);

(4) uz continuu de o substanta în dispretul faptului ca are probleme sociale

sau interpersonale, persistente sau repetate, cauzate sau exacerbate de

efectele substantei (de ex., certuri cu sotia (sotul) referitoare la consecintele

intoxicatiei, batai).

B. Simptomele nu au satisfacut niciodata CrtPtrdependenta de o

substanta pentru aceasta clasa de substanta

Intoxicatia cu o Substanta

A. Aparitia unui sindrom reversibil specific unei substante datorat ingestiei (sau

expunerii) recente la o substanta. Nota: Substante diferite pot produce

sindrome similare sau identice,

B. Modificari psihologice sau comportamentale dezadaptative, semnificative

clinic, care se datoreaza efectelor unei substante asupra sistemului nervos

central (de ex., conflictuaiitate, labilitate afectiva, deteriorare cognitiva,

deteriorarea judecatii, deteriorarea functionarii sociale sau profesionale) si

care apar în cursul sau ia scurt timp dupa uzul substantei.

C. Simptomele nu se datoreaza unei conditii medicale generale si nu sunt

explicate mai bine de alta t-e mentala.


Abstinenta de o substanta

A. Aparitia unui sindrom specific substantei datorat încetarii (sau reducerii)

uzului excesiv si prelungit ai unei substante.

B. Sindromul specific substantei cauzeaza o detresa sau deteriorare

semnificativa clinic în functionarea sociala, profesionala sau în alte domenii

de functionare importante.

C. Simptomele nu se datoreaza unei conditii medicale generale si nu sunt

explicate mai bine de alta t-e mentala.

T-ILE IN LEG CU ALCOOLUL

Intoxicatia Alcoolica

A. !ngestie recenta de alcool.

B. Modificari de comportament sau psihologice dezadaptative, semnificative

clinic (adica, comportament agresiv sau sexual inadecvat, labilitate afectiva,

deteriorarea judecatii, deteriorarea functionarii sociale sau profesionale)

care apar în cursul sau la scurt timp dupa ingestia de alcool.

C. Unul (sau mai multe) dintre urmatoarele semne aparând în cursul sau la scurt

timp dupa uzui de aicool;

(1) dizartrie,

(2) incoordonare,

(3) mers titubant,

(4) nistagmus,

(5) deterioarea atentiei si memoriei,

(6) stupor sau coma.

D. Simptomele nu se datoreaza unei conditii medicale generale si nu sunt

explicate mai bine de alta t-e mentala.

Abstinenta alcoolica

A. încetarea (sau reducerea) uzului excesiv si prelungit de alcool.


B. Doua (sau mai multe) dintre urmatoarele simptome, survenind în decurs de

câteva ore sau zile dupa criteriul A:

(1) hiperactivitate vegetativa (de ex., transpiratie sau puis peste 100);

(2) tremor marcat al extremitatilor;

(3) insomnie;

(4) greturi sau varsaturi;

(5) iluzii sau halucinatii vizuale, tactile sau auditive tranzitorii;

(6) agitatie psihomotorie;

(7) anxietate;

(8) crize de grand mai.

B. Simptomele de la criteriul B cauzeaza detresa sau deteriorare semnificativa

clinic în functionarea sociala, profesionala sau în alte domenii de functionare

importante.

D. Simptomele nu se datoreaza unei conditii medicale generale si nu sunt

'explicate mai bine de alta t-e mentala.

De specificat dtica:

Cu perturbari de perceptie

-

292. 89 Intoxicatia cy Amfetamina

A. Uz recent de amfetamina sau de o substanta afina (de ex. metilfenidat).

B. Modificari psihologice sau comportamentale dezadaptative semnificative

clinic (de ex. euforie sau aplatizare afectiva, modificare de sociabilitate,

hipervigilitate, sensibilitate interpersonala, anxietate, tensiune sau mânie,

comportamente stereotipe, deteriorarea judecatii sau deteriorarea functionarii

sociale sau profesionale) care apar în cursul sau scurt timp dupa uzul

de amfetamina sau de o substanta afina.

C Doua (sau mai multe) dintre urmatoarele aparând în cursul sau la scurt timp


dupa uzul de amfetamina sau de o substanta afina:

(1) tahicardie sau bradicardie;

(2) dilatatie pupilara;

(3) cresterea sau scaderea presiunii sanguine;

(4) transpiratii sau frisoane;

(5) greata sau voma;

(6) pierdere evidenta în greutate;

(7) agitatie sau ientoare psihomotorie;

(8) scaderea fortei musculare, depresie respiratorie, precordialgie sau aritmii

cardiace;

(9) confuzie, convulsii, diskinezii, distonii sau coma.

D. Simptomele nu se datoreaza unei conditii medicale generale si nu sunt

explicate mai bine de alta t-e mentala.

De specificat daca:

Cu perturbari de perceptie

T-ILE IN LEG CU AMFETAMINA

Abstinenta de Amfetamina

A. încetarea (sau reducerea) uzului de amfetamina (sau de o substanta afina),

uz care a fost excesiv si prelungit.

B. Dispozitie disforica si doua (sau mai multe) dintre urmatoarele modificari

psihologice, aparând în decurs de câteva ore sau zile dupa criteriul A:

(I)fatigabiiitate;

(2) vise vii, neplacute;

(3) insomnie sau hipersomnie;

(4) cresterea apetitului;

(5) lentoare sau agitatie psihomotorie.

C Simptomele de la criteriul B cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa


clinic în functionarea sociala sau profesionala sau în alte domenii importante

de functionare.

D. Simptomele nu se datoreaza unei conditii medicale generale si nu suntexplicate

mai bine de alta t-e mentala.

305.90 intoxicatia cu Cafeina

A. Consum recent de cafeina, de regula de mai mult de 250 mg (de ex., mai

mult de 2-3 cesti de cafea fiarta).

B. Cinci (sau mai multe) dintre urmatoarele semne, aparând în cursul uzului de

cafeina sau la scurt timp dupa aceea:

(1) neliniste;

(2) anxietate;

(3) excitatie;

(4) insomnie;

(5) facies congestiv;

(6) diureza;

(7) perturbare gastrointestinala;

(8) crampe musculare;

(9) deraierea fluxului gândirii si vorbirii;

(10) tahicardie sau aritmii cardiace;

(11) perioade de infatigabilitate;

(12) agitatie psihomotorie.

C. Simptomele de la criteriul B cauzeaza detresa sau deteriorare semnificativa

clinic în domeniu! social, profesional sau în alte domenii importante de

functionare.

D. Sîmptomele nu se datoreaza unei conditii medicale generale si nu sunt

explicate mai bine de alta t-e mentala (de ex., o t-e anxioasa)


T-ile in leg cu CAFEINA

Intoxicatia cu Cafeina

A. Consum recent de cafeina, de regula de mai mult de 250 mg (de ex., mai

mult de 2-3 cesti de cafea fiarta).

B. Cinci (sau mai multe) dintre urmatoarele semne, aparand in cursul uzului de

cafeina sau la scurt timp dupa aceea:

(1) neliniste;

(2) anxietate;

(3) excitatie;

(4) insomnie;

(5) facies congestiv;

(6) diureza;

(7) perturbare gastrointestinala;

(8) crampe musculare;

(9) deraierea fluxului gandirii si vorbirii;

(10) tahicardie sau aritmii cardiace;

(11) perioade de infatigabilitate;

(12) agitatie psihomotorie.

C. Simptomele de la criteriul B cauzeaza detresa sau deteriorare semnificativa

clinic in domeniul social, profesional sau in alte domenii importante de

functionare.

D. Simptomele nu se datoreaza unei conditii medicale generale si nu sunt

explicate mai bine de alta tulburare mentala (de ex., o tulburare anxioasa)..

T-ILE IN LEG CU CANNABIS

Intoxicatia cu Cannabis

A. Uz recent de cannabis.

B. Modificari comportamentale sau psihologice dezadaptative semnificative

clinic (de ex., deteriorarea coordonarii motorii, euforie, anxietate, senzatie

de încetinire a timpului, deteriorarea judecatii, retragere sociala) care apar


în cursul sau la scurt timp dupa uzul de canabis.

C. Doua (sau mai multe) dintre urmatoarele semne care apar în decurs de 2 ore

de ia uzul de cannabis:

(1) injectare conjunctivala;

(2) apetit crescut;

(3) gura uscata;

(4) tahicardie.

D. Simptomele nu se datoreaza unei conditii medicale generale si nu sunt

explicate mai bine de alta t-e mentala.

De specificat daca:

Cu pefurbari de perceptie

T-ILE IN LEG CU COCAINA

Intoxicatia cu Cocaina

A. Uz recent de cocaina.

B. Modificari comportamentale sau psihologice dezadaptative semnificative

clinic (de ex., euforie sau aplatizare afectiva, modificari de sociabilitate,

hipervigilitate, susceptibilitate interpersonala, anxietate, tensiune sau stare

coleroasa, comportamente stereotipe, deteriorarea judecatii sau deteriorare

în functionarea sociala sau profesionala) care apar în cursul sau la

scurt timp dupa uzul de cocaina.

C. Doua (sau mai multe) din urmatoarele simptome aparând în cursul sau la

s.curt timp dupa uzul de cocaina:

(1) tahicardie sau bradicardie;

(2) dilatatie pupilara;

(3) presiune sanguina crescuta sau scazuta;

(4) transpiratie sau frisoane;

(5) greata sau voma;


(6) proba pierderii în greutate;

(7) agitatie sau lentoare psihomotorie;

(8) scaderea fortei musculare, depresie respiratorie, precordialgie sau aritmii

cardiace;

(9) confuzie, crize epileptice, diskinezii, distoniî sau coma.

D. Simptomele nu se datoreaza unei conditii medicale generale si nu sunt

explicate mai bine de alta t-e mentala.

De specificat daca:

Cu perturbari de perceptie

Abstinenta de Cocaina

A. încetarea (sau reducerea) uzului de cocaina, care a fost excesiv si prelungit.

B. Dispozitie disforica si doua (sau mai muite) dintre urmatoarele modificari fiziologice,

aparând în decurs de câteva ore pâna ia câteva zile dupa criteriu! A:

(1) fatigabilitate,

(2) vise vii, neplacute,

(3) insomnie sau hipersomnie,

(4) apetit crescut,

(5) lentoare sau agitatie psihomotorie.

C. Simptomele de la criteriul B cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic

în domeniul sociai, profesional ori în alte domenii importante de functionare.

D. Simptomeie nu se datoreaza unei conditii medicale generale si nu sunt

explicate mai bine de alta t-e mentala

T-ILE IN LEG CU HALUCINOGENE

Intoxicatia cu Halucinogene

A. Uz recent de un halucinogen.

B. Modificari pshihologice sau comportamentaîe dezadaptative semnificative


clinic (de ex., anxietate sau depresie marcata, idei de referinta, frica de a nusi

pierde mintile, ideatie paranoida, deteriorarea judecatii sau deteriorarea

functionarii sociale sau profesionale), care apar în cursul sau la scurt tirnp

dupa uzul de halucinogen.

C. Modificarile perceptive survin în stare de vigilitate si de alerta deplina (de ex.,

intensificarea subiectiva a perceptiilor, depersonalizare, derealizare, iluzii,

halucinatii, sinestezii) si apar în cursui sau la scurt timp dupa uzul de halucinogen.

D. Doua (sau mai multe) dintre urmatoarele semne care apar în cursul sau la

scurt timp dupa uzul de halucinogen:

(1) dilatatie pupilara;

(2) tahicardie;

(3) transpiratie;

(4) palpitatii;

(5) obnubilarea vederii;

(6) tremuraturi;

(7) incoordonare.

E. Simptomeie nu se datoreaza unei conditii medicale generale

T-e de Perceptie Persistenta Halucinogena (Flashbacks)

A. Reexperientarea, urmând încetarii uzului unui halucinogen, a unuia sau a

rnai multor .simptome perceptuale care au fost experientate în timp ce era

intoxicat cu halucinogenul (de ex., halucinatii geometrice, faise perceptii de

miscare în câmpul vizual periferic, fiashuri de culoare, culori intensificate,

trenuri de imagini de obiecte în miscare, postimagini pozitive, halouri în

jurul obiectelor, macropsie si micropsie).

B. Simptomeie de ia criteriul A cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa

clinic în domeniu! social, profesional sau în alte domenii importante

de functionare.


C. Simptomeie nu se datoreaza unei conditii medicale generale (de ex., leziuni

anatomice si infectii ale creierului, epilepsii vizuale) si nu sunt explicate mai

bine de alta t-e mentala (de ex., delirium, dementa, schizofrenie) sau

de halucinatiile hipnopompice.

T-ILE IN LEG CU INHALANTE

Intoxicatia cu inhalante

A. Uz intentional recent sau expunere de scurta durata la doze mari de

inhalante volatile (excluzând gazele anestezice si vasodiiatatoareie cu

durata scurta de actiune).

B. Modificari pshihologice sau comportamentale dezadaptative semnificative

clinic (de ex., beligeranta, agresivitate, apatie, deteriorarea judecatii, deteriorarea

functionarii sociale sau profesionale) care apar în cursul sau la scurt

timp dupa uzul sau expunerea la inhalante volatile.

C. Doua (sau mai multe) din urmatoarele semne care apar în cursul sau la scurt

timp dupa uzul sau expunerea la inhalante:

(1) ameteala;

(2) nistagmus;

(3) incoordonare;

(4) dizartrie;

(5) mers nesigur;

(6) letargie;

(7) diminuarea reflexelor;

(8) lentoare pshihomotorie;

(9) trernor;

(10) scadere generalizata a fortei musculare;

(11) obnubilarea vederii sau diplopie;

(12) stupor sau coma;


(13) euforie.

D. Simptomeie nu se datoreaza unei conditii medicale generale si nu sunt

explicate mai bine de alta t-e mentala.

T-ILE IN LEG CU NICOTINA

Abstinenta de Nicotina

A. Uz zilnic de nicotina, timp de cei putin câteva saptamâni.

B. încetarea brusca a uzului de nicotina sau reducere a cantitatii de nicotina

utilizata, urmata în decurs de 24 ore de patru (sau mai multe) dintre

urmatoarele semne:

(1) dispozitie depresiva sau disforica;

(2) insomnie;

(3) iritabilitate, frustrare sau stare coleroasa;

(4) anxietate;

(5) dificultate în concentrare;

(6) neliniste;

(7) scaderea ritmului cardiac;

(8) apetit crescut sau plus ponderal.

C. Simptomele de ia criteriul B cauzeaza o detresa sau o deteriorare în domeniu!

social, profesional sau în alte domenii importante de functionare.

D. Simptomele nu se datoreza unei conditii medicale generale si nu sunt

explicate mai bine de alta t-e mentala.

T-ILE IN LEG CU OPIACEE

Intoxicatia cu Opiacee

A. Uz recent de un opiaceu

B. Modificari psihologice si comportamentale dezadaptative semnificative clinic

(de ex., euforie initiala urmata de apatie, disforie, agitatie sau lentoare


psihomotorie, deteriorarea judecatii sau deteriorarea functionarii sociale sau

profesionale), care apar în cursul ori la scurt timp dupa uzul de opiacee.

C. Constrictie pupiiara (sau dilatatie pupilara datorata anoxiei prin supradoza

severa) si unul (sau mai multe) dintre urmatoarele semne, aparând în cursul

ori la scurt timp dupa uzul de opiacee:

(1) torpoare sau coma;

(2) dizartrie;

(3) deteriorarea atentiei sau memoriei.

D. Simptornele nu se datoreaza unei conditii medicale generaie si nu sunt

explicate mai bine.de alta t-e mentala.

De specificat daca:

Cu perturbari de perceptie

Abstinenta de Opiacee

A. Oricare dintre urmatoarele:

(1)încetarea (sau reducerea) uzului de opiacee, care a fost excesiv si

prelungit (mai muite saptamâni sau chiar mai mult),

(2) administrarea unui antagonist opiaceu dupa o perioada de uz de opiacee.

B. Trei (sau mai multe) dintre urmatoarele simptome aparând în decurs de

câteva minute sau zile dupa criteriul A:

(1) dispozitie disforica;

(2) greata sau voma;

(3) mialgii;

(4) iacrimare sau rinoree;

(5) dilatatie pupilara, piloerectie sau transpiratie;

(6) diaree;

(7) cascat;

(8) febra;


(9) insomnie.

C. Simptomele de la criteriul B cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa

clinic în domeniul social, profesional ori în alte domenii importante de functionare.

D. Simptomele nu se datoreaza unei conditii medicale generale si nu sunt

explicate mai bine de alta t-e mentala.

T-ILE IN LEG CU PHENCICLIDINA

Intoxicatia cu Phenciclidina

A. Uz recent de phencyclidina (ori de o substanta afina).

B. Modificari comportamentale dezadaptive semnificative clinic (de ex.,

beligeranta, agresivitate, impulsivitate, imprevizibilitate, agitatie psihomotorie,

deteriorarea judecatii sau a functionari sociale sau profesionale)

care apar în cursul sau la putin timp dupa uzul de phencyclidina.

C în decurs de o ora (sau mai putin când substanta este fumata, „prizata" sau

administrata intravenos), doua (sau mai multe) dintre urmatoarele semne:

(1) nistagmus vertical sau orizontal;

(2) hipertensiune sau tahicardie;

(3) anestezie sau diminuarea reactivitatii la durere;

(4) ataxie;

(5) dizartrie;

(6) rigiditate musculara;

(7) crize epileptice sau coma;

(8) hiperacuzie.

D. Simptomele nu se datoreaza unei conditii medicale generale si nu sunt

explicate mai bine de alta t-e mentala.

De specificat daca:

Cu perturbari de perceptie


T-ILE IN LEG CU SEDATIVE, HIPNOTICE SAU ANXIOLITICE

Intoxicatia cu Sedative, Hipnotice sau Anxiolitice

A. Uz recent de un sedativ, hipnotic sau anxioiitic.

B. Modificari comportamentale sau psihologice dezadaptive, semnificative

clinic (de ex., comportament sexual inadecvat sau agresiv, labilitatea

dispozitiei, deteriorarea judecatii, deteriorarea functionarii sociale sau

profesionale) care apar în cursul sau la scurt timp dupa uzul de sedative,

hipnotice sau anxiolitice.

C. Unul (sau mai multe) dintre urmatoarele semne care apar în cursul sau la

scurt timp dupa uzul de sedative, hipnotice sau anxiolitice:

(1) dizartrie;

(2) incoordonare;

(3) mers nesigur;

(4) nistagmus;

(5) deteriorarea atentiei si memoriei;

(6) stupor sau coma.

D. Simptomele nu se datoreaza unei conditii medicale generale si nu sunt

explicate mai bine de alta t-e mentala.

Abstinenta de Sedative, Hipnotice sau Anxiolitice

A. încetarea (sau reducerea) uzului de sedative, hipnotice sau anxioiitice, care

a fost excesiv si prelungit.

B. Doua (sau mai multe) dintre urmatoarele simptome care apar în decurs de

câteva ore pâna la câteva zile dupa criteriul A:

(1) hiperactivitate vegetativa (de ex„ transpiratie sau frecventa pulsului mai

mare de 100);

(2) tremor intens al mâinilor;

(3) insomnie;


(4) greata sau voma;

(5) halucinatii sau iluzii vizuale, tactile sau auditive tranzitorii;

(6) agitatie psihomotorie;

(7) anxietate;

(8) crize de grand mal.

C. Simptomele de la criteriul B cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa

clinic în domeniul social, profesional sau în alte domenii importante de

functionare.

D. Simptomele nu se datoreaza unei conditii medicale generale si nu sunt

explicate mai bine de o alta t-e mentala. .

De specificat daca:

Cu perturbari de perceptie

SCHIZOFRENIA SI ALTE T-I PSIHOTICE

SCHIZOFRENIA

Schizofrenie

A. Simptome caracteristice: doua (sau mai multe) dintre urmatoarele simptome,

fiecare prezent o portiune semnificativa de timp în cursul unei perioade de

o luna (sau mai putin, daca sunt tratate cu succes):

(1) idei delirante;

(2) halucinatii;

(3) limbaj dezorganizat (de ex., deraieri frecvente sau incoerenta);

(4) comportament catatonic sau flagrant dezorganizat;

(5) simptome negative, adica aplatizare afectiva, alogie sau avolitie.

Nota: Este necesar numai un singur simptom de la criteriul A, daca ideile

delirante sunt bizare ori halucinatiile constau dintr-o voce care comenteaza

continuu comportamentul sau gândurile persoanei, ori doua sau mai multe


voci care converseaza între ele.

B. Disfunctie sociala/profesionala: O portiune semnificativa de timp de la

debutul perturbarii, unul sau mai multe domenii majore de functionare,

cum ar fi serviciul, relatiile interpersonale ori autoîngrijirea, sunt

considerabil sub nivelul atins anterior debutului (sau când debutul are loc în

copilarie ori în adolescenta, incapacitatea de a atinge nivelul asteptat de

realizare interpersonala, scolara sau profesionala).

C. Durata: Semne continue ale perturbarii persistând timp de cel putin 6 luni.

Aceasta perioada de 6 luni trebuie sa includa cel putin oJuna (sau mai putin,

daca sunt tratate cu succes) de simptome care satisfac criteriul A (adica,

simptome ale fazei active) si poate include perioade de simptome prodromale

sau reziduale. în cursul acestor perioade prodromale sau reziduale, semnele

perturbarii se pot manifesta nurnai prin simptome negative ori doua sau mai

multe simptome mentionate la criteriul A, prezente într-o forma atenuata (de

ex., convingeri stranii, experiente perceptuale insolite).

D. Excluderea tulburarii schizoafactive si a tulburarii afective: T-ea

schizoafectiva si t-ea afectiva cu elemente psihotice au fost excluse,

deoarece fie (1) nici un fel de episoade depresive majore, maniacale sau

mixte nu au survenit concomitent cu simptomele fazei active, ori (2) daca

episoadele au survenit în timpul simptomelor fazei active, durata lor totala

a fost mai scurta în raport cu durata perioadelor, activa si reziduala

E. Excluderea unei substante/conditii medicale generale: Perturbarea nu se

datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante (de ex., un drog de

abuz, un medicament) sau unei conditii medicale generale.

F. Relatia cu o t-e de dezvoltare pervasiva: Daca exista un istoric de

t-e autista sau de alta t-e de dezvoltare pervasiva, diagnosticul

aditional de schizofrenie este pus, numai daca idei delirante sau halucinatii


proeminente sunt, de asemenea, prezente timp de cei putin o luna (sau mai

putin, daca sunt tratate cu succes).

Clasificarea longitudinala a evolutiei (poate fi aplicata numai dupa trecerea a

cei putin 1 an d,e la debutul initial al s'imptomelor fazei active):

Episodica, cu simptome reziduale interepisoclice (episoadele sunt definite

prin reaparitia de simptome psihotice proeminente); de asemenea, de

specificat daca: Cu simptome negative proeminente

.Episodica, fara nici un fel de simptome interepisodice

Continua (simptome psihotice proeminente sunt prezente pe toata durata

perioadei de observatie); de asemenea, de specificat daca: Cu simptome

negative proeminente

Episod unic în rernisiune partiala; de asemenea, de specificat daca: Cu simptome

negative proeminente

Episod unic în remisiune completa

. Alt pattern sau pattern nespecificat

Tipul Paranoid

Un tip de schizofrenie în care sunt satisfacute urmatoarele criterii:

A. Preocupare pentru una sau mai multe idei delirante sau halucinatii auditive

frecvente.

B. Nici unul dintre urmatoarele simptome nu este proeminent: limbaj dezorganizat,

comportament catatonic sau dezorganizat, sau afect plat ori inadecvat.

Tipul Dezorganizat

- Un tip de schizofrenie în care sunt satisfacute urmatoarele criterii:

A. Oricare dintre urmatoarele sunt proeminente:

(1) limbaj dezorganizat;

(2) comportament dezorganizat;

(3) afect plat sau inadecvat.


B. Nu sunt satisfacute CrtPtrtipul catatonic.

Tipul Catatonic

Un tip de schizofrenie în care tabioui ciinic este dominat de cel putin doua

dintre urmatoarele:

(1) imobilitate motorie evidentiata prin catalepsie (incluzând flexibilitatea

ceroasa) sau stupor;

(2) activitate motorie excesiva (care este evident lipsita de sens si nu este

influentata de stimuii externi);

(3) negativism extrem (o rezistenta evident nemotivata la toate instructiunile

ori mentinerea unei posturi rigide la încercarile de a fi miscat) sau mutism;

(4) bizarerii ale miscarii voluntare evidentiate prin posturi (asumarea voluntara

a unor posturi inadecvate sau bizare), miscari stereotipe, manierisme sau

grimase proeminente;

(5) ecoialie sau ecopraxie.

Tipul Nediferentiat

Un tip de schizofrenie în care sunt prezente simptome care satisfac criteriul A, dar

nu sunt satisfacute CrtPtrtipurile paranoid, dezorganizat sau catatonic.

Tipul Rezidual

Un tip de schizofrenie în care sunt satisfacute urmatoarele criterii:

A. Absenta ideilor'delirante, a halucinatiilor, limbajului dezorganizat si a

comportamentului catatonic sau flagrant dezorganizat, proeminente.

B. Exista proba continuitatii perturbarii, indicata de prezenta de simptome

negative ori a doua sau mai multe simptome mentionate la criteriul A

pentru schizofrenie, prezente într-o forma atenuata (de ex., convingeri

bizare, experiente perceptive insolite).


T-EA SCHIZOFRENIFORMA

T-ea Schizofreniforma

A. Sunt satisfacute criteriile A, D si E ale schizofreniei.

B. Un episod al tulburarii (incluzând fazele prodromala, activa si reziduala) dureaza

cel putin o luna, dar mai putin de 6 luni. (Când trebuie pus diagnosticul fara

a se astepta recuperarea, diagnosticul trebuie etichetat ca „provizoriu").

De specificat daca:

Fara elemente de prognostic bun

Cu elemente de prognostic bun, ca evidentiat de doua (sau mai multe)

dintre urmatoarele:

(1) debut al simptomelor psihotice proeminente în decurs de 4 saptamâni de

ia prima modificare notabila în comportamentul sau functionarea uzuala,

(2) confuzie sau perplexitate la apogeul episodului psihotic;

(3) functionare sociala sau profesionala premorbida buna;

(4) absenta afectului plat sau obtuz.

T-EA SCHIZOAFECTIVA

t-ea Schizoafectiva

A. 0 perioada neîntrerupta de maladie în cursul careia, la un moment dat

exista, fie un episod depresiv major, un episod maniaca!, ori un episod mixt,

concomitent cu simptome care satisfac criteriul A pentru schizofrenie.

Nota: Episodul depresiv major trebuie sa includa criteriul A1: dispozitie

depresiva.

B. în cursul aceleiasi perioade de maladie, au existat idei delirante sau halucinatii

timp de cel putin 2 saptamâni în absenta unor simptome afective

proeminente.

C. Simptomele care satisfac CrtPtrun episod afectiv sunt prezente o

portiune substantiala din durata totala a perioadelor activa si reziduala ale


maladiei.

D. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante

(de ex., un drog de abuz, un medicament) ori unei conditii medicale generale.

De specificat tipul:

Tip bîpoian daca perturbarea include un episod maniacal sau mixt (ori un

episod maniacal sau un episod mixt si episoade depresive majore).

Tip depresiv: daca perturbarea include numai episoade depresive majore.

T-EA DELIRANTA

T-ea Deliranta

A. Idei delirante nonbizare [adica, implicând situatii care survin în viata reala,

cum ar fi faptul de a fi urmarit(a), otravit(a), infectat(a), iubit(a) de la

distanta, înselat(a) de sot(ie) sau amant(a) ori de a avea o maladie] cu o

durata de cel putin o luna.

B. Criteriul A pentru schizofrenie nu a fost satisfacut niciodata.

Nota: Halucinatii tactile si olfactive pot fi prezente în t-ea deliranta,

daca sunt în raport cu tema deliranta.

C. în afara impactului ideii (ideilor) delirante ori a ramificatiilor sale (lor),

functionarea nu este deteriorata semnificativ, iar comportamentul nu este

în mod evident straniu sau bizar.

D. Daca episoadele afective au survenit concomitent cu ideile delirante, durata

lor totala a fost scurta în raport cu durata perioadelor delirante.

E. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante

(de ex., un drog de abuz, un medicament) ori, ale unei conditii medicale

generale.

De specificat tipul (urmatoarele tipuri sunt stabilite pe baza temei delirante

predominante):

Tip erotoman: idei delirante, cum ca o alta persoana, de regula de conditie


sociala mai înalta se afla în relatii amoroase cu individul (a)

Tip de grandoare: idei delirante de valoare, putere, cunostinte, identitate,

sau o relatie speciala cu o divinitate sau persoana faimoasa

Tip de gelozie: idei delirante cum ca partenera (partenerul) sexual(a) a!

individului (individei) este infidel(a)

Tip de persecutie: idei delirante, cum ca persoana respectiva (ori cineva de

care persoana este apropiata) este tratat cu rautate într-un anumit mod

Tip somatic: idei delirante, cum ca persoana are un defect fizic sau o

conditie medicala generala

Tip mixt: idei delirante caracteristice pentru mai mult decât unul dintre

tipurile de mai sus, dar nici una dintre ele nu predomina

Tip nediferentiat

T-EA PSIHOTICA SCURTA

t-ea Psihotica Scurta

A. Prezenta unuia (sau a mai multora) dintre urmatoarele simptome:

(1) idei delirante;

(2) halucinatii;

(3) limbaj dezorganizat (de ex., deraieri frecvente sau incoerenta);

(4) comportament flagrant dezorganizat sau catatonic.

Mota: A nu se inciude un simptom daca acesta este un pattern de raspuns

sanctionat cultural.

B. Durata unuiepisod al perturbarii este de cel putin o zi, dar de mai putin de

o luna, cu eventuala revenire completa ia nivelul premorbid de functionare.

C. Perturbarea nu este explicata mai bine de o t-e afectiva cu elemente

psihotice, de t-ea schizoafectiva sau de schizofrenie, si nu se

datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante (de ex., un drog de

abuz, un medicament) ori ale unei conditii medicale generale.


De specificat claca:

Cu stresor(i) marcant(i) (psihoza reactiva scurta): daca simptomele survin la

scurt timp dupa, si evident, ca raspuns ia evenimente care, singure sau

împreuna, ar fi marcat stresante pentru aproape oricine, în circumstante

similare în cultura persoanei.

Fara stresor(i) marcant(i): daca simptomele psihotice nu survin la scurt timp

dupa, sau nu sunt, evident, un raspuns la evenimente care, singure sau

împreuna, ar fi marcat stresante pentru aproape oricine în circumstante

similare în cultura persoanei.

Cu debut postpartum: daca debutul survine în decurs de 4 saptamâni

postpartum.

T-EA PSIHOTICA INDUSA

T-ea Psihotica indusa

A. Un delir care apare la un individ în contextul unei relatii strânse cu o alta

persoana (saupersoane), care are (au) un delir deja existent.

B. Delirul este similar în continut cu ce! al persoanei care are deja existent

delirul.

C. Perturbarea nu este explicata mai bine de o alta t-e psihotica (de ex.,

schizofrenia) ori de o t-e afectiva cu elemente psihotice si nu se

datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante (de ex., un drog de

abuz, un medicament) ori ale unei conditii medicale generale.

T-EA PSIHOTICA DAT... UNEI CMG

T-ea Psihotica datorata ...CMG

A. Halucinatii sau idei delirante proeminente.

B. Exista proba, din istoric, examenul somatic sau datele de laborator, a

faptului ca perturbarea este consecinta fiziologica directa a unei conditii


medicale generale.

C. Perturbarea nu este explicata mai bine de aita t-e mentala.

D. Perturbarea nu survine exclusiv în cursul unui delirium.

A se codifica pe baza simptomului predominant:

.81 Cu idei delirante: daca ideile delirante sunt simptomul predominant

.82 Cu halucinatii: daca halucinatiile sunt simptomul predominant

Nota de codificare: Numele conditiei medicale generale se include pe axa I, de

ex., 293.81 T-e psihotica datorata unui neoplasm pulmonar malign, cu

idei delirante; conditia medicala generala se codifica, de asemenea, pe axa iii

(vezi anexa G pentru coduri).

Nota de codificare: Daca ideile delirante sunt parte a unei demente vasculare,

se indica ideile delirante prin codificarea subtipului corespunzator, de ex.,

290.42 Dementa vasculara, cu idei delirante.

T-EA PSIHOTICA INDUSA DE....O SUBSTANTA

T-ea Psihotica indusa de o Substanta

A. Halucinatii sau idei delirante proeminente. Nota: Nu se includ halucinatiile

când persoana este constienta de faptul ca acestea sunt induse de o

substanta.

B. Exista proba din istoric, examenul somatic sau datele de laborator, fie a (1),

fie a (2):

(1) simptomele de la criteriul A au aparut în cursul ori în decurs de o luna de

la intoxicatia sau abstinenta de o substanta;

(2) uzul unui medicament este etiologic în relatie cu perturbarea.

C. Perturbarea nu este explicata mai bine de o t-e psihotica neindusa de

o substanta. Proba ca simptomeie sunt explicate mai bine de o t-e

psihotica neindusa de o substanta poate include urmatoarele: simptomele

preced debutul uzului de o substanta (de ex., uzul unui medicament),


simptomele persista o perioada considerabila de timp (de ex., aproape o

luna) dupa încetarea abstinentei acute sau a intoxicatiei severe, sau sunt

considerabil în exces fata de ceea ce ar fi de asteptat, dat fiind timpul sau

cantitatea de substanta utilizata ori durata uzului, sau exista alte indicii care

sugereaza existenta unei tulburari psihotice independente noninduse de o

substanta (de ex., un istoric de episoade recurente nerelationate cu o

substanta).

D. Perturbarea nu survine exclusiv în cursul unui delirium.

Nota: Acest diagnostic trebuie pus in iocui unui diagnostic de intoxicatie cu o

substanta sau al celui de abstinenta de o substanta, numai când simptomele

sunt în exces fata de cele asociate de regula cu sindromul de intoxicatie sau de

abstinenta, precum si când simptomeie sunt suficient de severe pentru a

justffica o atentie clinica separata.

A se codifica astfel t-ea psihotica indusa de (o substanta specifica):

(291.5 alcool, cu idei delirante; 291.3 alcool, cu halucinatii; 292.11

amfetamina [sau o substanta similara cu amfetamina], cu halucinatii; 292.11

cannabis, cu idei delirante; 292.12 cannabis, cu halucinatii; 292.11 cocaina,

cu idei delirante; 292.12 cocaina, cu halucinatii; 292.11 halucinogen, cu idei

delirante; 292.12 halucinogen, cu halucinatii; 292.11 inhalant, cu idei

delirante; 292.12 inhalant, cu halucinatii; 292.11 opiacee, cu idei delirante;

292.12 opiacee, cu halucinatii; 292.11 phencyclidina [ori o substanta similara

phencyclidinei], cu idei delirante; 292.12 phencyclidina [ori o substanta

similara phencyclidinei], cu halucinatii; 292.11 sedative, hipnotice sau

anxiolitice, cu idei delirante; 292.12 sedative, hipnotice sau anxiolitice, cu

halucinatii; 292.11 alta substanta [sau o substanta necunoscuta], cu idei

delirante; 292.12 alta substanta [sau o substanta necunoscuta, cu

halucinatii).


De specificat daca (vezi tabloul de la pag. 193 pentru aplicabilitatea la fiecare

substanta:

Cu debut în cursul intoxicatiei: daca sunt satisfacute criteriile pentru

intoxicatia cu o substanta, iar simptomele apar în cursul sindromului de

intoxicatie

Cu debut în cursul abstinentei: daca sunt satisfacute criteriile pentru

abstinenta de o substanta, iar simptomele apar în cursul sau scurt timp dupa

un sindrom de abstinenta

T-EA PSIHOTICA FAS

T-ea Fsihotica Fara Alta Specificatie

Aceasta categorie include simptomatologia psihotica (de ex., idei delirante,

halucinatii, limbaj dezorganizat, comportament catatonic sau flagrant dezorganizat)

despre care nu exista informatii suficiente pentru a pune un diagnostic specific sau

despre care exista informatii contradictorii, ori tulburarile cu simptome psihotice

care nu satisfac CrtPtrnici o t-e psihotica specifica.

Exemplele includ:

1. Psihoza postpartum care nu satisface CrtPtrt-ea afectiva cu

elemente psihotice, t-ea psihotica scurta, t-ea psihotica datorata

unei conditii medicale generale sau t-ea psihotica indusa de o substanta,

2. Simptomele psihotice care dureaza de mai putin de o luna, dar care nu s-au

remis înca, astfel ca nu sunt satisfacute CrtPtrt-ea psihotica scurta,

3. Halucinatii auditive persistente în absenta oricaror alte elemente,

4. Idei delirante nonbizare persistente cu perioade de suprapunere de episoade

depresive, care au fost prezente o perioada substantiala din durata perturbarii

delirante,

5. Situatiile în care clinicianul a conchis ca t-ea psihotica este prezenta, dar

este incapabil sa precizeze daca este primara, datorata unei conditii medicale


generale ori indusa de o substanta.

T-ILE AFECTIVE

CRITERII

Episodul Depresiv Major

A. Cinci (sau mai multe) dintre urmatoarele simptome au fost prezente .în

cursul aceleiasi perioade de 2 saptamâni, si reprezinta o modificare de la

nivelul anterior de functionare; cel putin unul dintre simptome este, fie (1)

dispozitie depresiva, fie (2) pierderea interesului sau placerii:

Nota: Nu se includ simptome care este clar ca se datoreaza unei conditii medicale

generale ori idei delirante sau halucinatii incongruente cu dispozitia.

(1) dispozitie depresiva cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi,

indicata fie prin relatare personala (de ex., se simte trist sau inutil), ori

observatie facuta de altii (de ex., pare înlacrimat). Nota: La copii si

adolescenti, dispozitia poate fi iritabila;

(2) diminuare marcata a interesului sau placerii pentru toate sau aproape

toate activitatile, cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi (dupa

cum este indicat, fie prin relatare personala, fie prin observatii facute de

altii;

(3) pierdere semnificativa în greutate, desi nu tine dieta, ori luare în

greutate (de ex., o modificare de mai mult de 5% din greutatea corpului

într-o luna) ori scadere sau erestere a apetitului aproape în fiecare zi.

Nota: La copii, se ia în consideratie incapacitatea de a atinge plusurile

ponderale expectate;

(3) insomnie sau hipersomnie aproape în fiecare zi;

(4) agitatie sau lentoare psihomotorie aproape în fiecare zi (observabila de

catre altii, nu numai senzatiile subiective de neliniste sau de lentoare);


(5) fatigabilitate sau lipsa de energie aproape în fiecare zi;

(6) sentimente de inutilitate sau de culpa excesiva ori inadecvata (care poate

fi deliranta) aproape în fiecare zi (nu numai autorepros sau culpabilizare

în legatura cu faptul de a fi suferind);

(8) diminuarea capacitatii de a gândi sau de a se concentra ori indecizie

aproape în fiecare zi (fie prin relatare personala, fie observata de altii);

(9) gânduri recurente de moarte (nu doar teama de moarte), ideatie

suicidara recurenta fara un plan anume, ori o tentativa de suicid sau un

plan anume pentru comiterea suicidului.

B. Simptomele nu satisfac CrtPtrun episod mixt (vezi pag. 365).

C. Simptomele cauzeaza o detresa sau o deteriorare semnificativa clinic în

domeniul social, profesional ori în alte domenii importante de functionare.

D. Simptomeie nu se datoreaza efectelor fizioiogice directe ale unei substante

(de ex., un drog de abuz, un medicament) ori ale unei conditii generale

medicale (de ex., hipotiroidism).

E. Simptomele nu sunt explicate mai bine de doliu, adica, dupa pierderea unei

fiinte iubite, simptomele persista mai mult de 2 luni ori sunt caracterizate

printr-o deteriorare functionala semnificativa, preocupare morbida de

inutilitate, ideatie suicidara, simptome psihotice sau lentoare psihomotorie.

Episodul Maniacal

A. 0 perioada distincta de dispozitie crescuta, expansiva sau iritabila anormala

si persistenta, durând cei putin o saptamâna (sau orice durata, daca este

necesara spitalizarea)

B. în timpul perioadei de perturbare a dispozitiei, trei (sau mai multe) dintre

urmatoarele simptome au persistat (patru, daca dispozitia este numai

iritabila) si au fost prezente într-un grad semnificativ:

(1) stima de sine exagerata sau grandoare;


(2) scaderea necesitatii de somn (de ex., se simte refacut dupa numai trei ore

de somn);

(3) mai locvace decât în mod uzual sau se simte presat sa vorbeasca continuu;

(4) fuga de idei sau experienta subiectiva ca gândurile sunt accelerate;

(5) distractibilitate (adica, atentia este atrasa prea usor de stimuli externi

fara importanta sau irelevanti);

(6) cresterea activitatii orientate spre un scop (fie în societate, la serviciu sau

la scoala, ori din punct de vedere sexual) sau agitatie psihomotorie;

(7) implicare excesiva în activitati placute care au un înalt potential de

consecinte nedorite (de ex., angajarea în cumparaturi excesive, indiscretii

sexuale ori investitii în afaceri nesabuite).

C. Simptomele nu satisfac CrtPtrun episod mixt (vezi pag. 365).

D. Perturbarea de dispozitie este suficient de severa pentru a cauza o deteriorare

semnificativa în functionarea profesionala sau în activitatile sociale

uzuale ori în relatiile cu altii, ori sa necesite spitalizare pentru a preveni

vatamarea sa sau a altora, ori exista elemente psihotice.

E. Simptomele nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante

(de ex., un drog de abuz, un medicament sau un alt tratament) ori ale unei

conditii medicale generale (de ex., hipertiroidismul).

Nota: Episoadele asemanatoare celor maniacale si care sunt clar cauzate de

tratamentul antidepresiv somatic (de ex., medicamente, terapie electrocar»-

vulsivanta, fototerapie) nu trebuie sa conteze pentru un diagnostic de

t-e bipolara I).

Episodul Mixt

A. Sunt satisfacute criteriile, atât pentru episodul maniacal (vezi pag. 362), cât

si pentru episodul depresiv major (vezi pag. 356) (cu exceptia duratei)

aproape în fiecare zi, în cursul unei perioade de cel putin o saptamâna.


B. Perturbarea afectiva este suficient de severa pentru a cauza o deteriorare

semnificativa în functionarea profesionala sau în activitatile sociale uzuale

ori în relatiile cu altii, sau pentru a necesita spitalizare spre a preveni

vatamarea sa sau a altora, ori exista elemente psihotice.

C. Simptomele nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante

(de ex., un drog de abuz, un medicament sau alt tratament) ori ale unei

conditii medicale generale (de ex., hipertiroidismul).

Nota: Episoadele similare celor mixte si care sunt evident cauzate de

tratamentul antidepresiv somatic (de ex., un medicament, terapie

electroconvulsivanta, fototerapie) nu trebuie sa conteze pentru diagnosticul

de t-e bipolara I.

Criterllie de diagnostic pentru Episodul Hipomaniacal

A. O perioada distincta de dispozitie crescuta, expansiva sau iritabila

persistenta, durând cel putin 4 zile, si care este net diferita de dispozitia

nondepresiva uzuala.

B. In cursul perioadei de perturbare afectiva, au persistat trei (sau mai multe)

dintre urmatoarele simptome (patru, daca dispozitia este numai iritabila) si

au fost prezente într-un grad semnificativ:

(1) stima de sine exagerata sau grandoare;

(2) scaderea necesitatii de somn (de ex., se simte reconfortat dupa numai 3

ore de somn);

(3) mai locvace decât în mod uzual sau presiunea de a vorbi continuu;

(4) fuga de idei sau experienta subiectiva ca gândurile surit accelerate;

(5) distractibilitate (adica, atentie prea usor de atras de stimuli externi

neimportanti sau irelevanti);

(6) cresterea activitatii orientate spre un scop (fie în societate, la serviciu sau

la scoala ori din punct de vedere sexual) sau agitatie psihomotorie;


(7) implicare excesiva în activitati placute care au un înalt potential de consecinte

indezirabile (de ex., persoana se angajeaza în efectuarea de cumparaturi

excesive, în indiscretii sexuale, în investitii în afaceri nesabuite).

C. Episodul este asociat cu o modificare fara echivoc în activitate care nu este

caracteristica persoanei atunci când nu prezinta simptome.

D. Perturbarea dispozitiei si modificarea în functionare sunt observabile de

catre altii.

E. Episodul nu este suficient de sever pentru a cauza o deteriorare

semnificativa în functionarea sociala sau profesionala, ori pentru a necesita

spitalizare, si nu exista elemente psihotice.

F. Simptomele nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante

(de ex., un drog de abuz, un medicament, sau alt tratament) ori unei

conditii medicale generale (de ex., hipertiroidismul).

Nota; Episoadele similare celor hipomaniacale si care sunt cauzate în mod

» clar de tratamentul antidepresiv somatic (de ex., un medicament, terapie

electroconvulsivanta, fototerapie) nu trebuie sa fie luate în consideratie

pentru un diagnostic de t-e bipolara II.

T-ea Depresiva Majora Episod Unic

A. Prezenta unui singur episod depresiv major (vezi pag. 356).

B. Episodul depresiv major nu este explicat mai bine de t-ea schizoafectiva

si nu este suprapus peste schizofrenie, t-ea schizofreniforma,

t-ea deliranta ori. t-ea psihotica fara alta specificatie.

C. Nu a existat niciodata un episod maniacal (vezi pag. 362), un episod mixt

(vezi pag. 365) ori un episod hipomaniacal (vezi pag. 368). Nota: Aceasta

excludere nu se aplica, daca toate episoadele similare episoadelor

maniacale, mixte sau hipomaniacale sunt induse de o substanta sau de un

tratament ori sunt datorate efectelor fiziologice directe ale unei conditii


medicale generale.

Daca actualmente sunt satisfacute complet CrtPtrun episod depresiv

major, sa se specifice statusul clinic curent si/sau elementele sale:

Usor; Moderat; Sever, fara elemente psîhotice; Sever, cu eiemente psihotice;

Cronic (vezi pag. 417).

Cu eiemente catatonice (vezi pag. 418).

Cu elemente melancolice (vezi pag. 419).

Cu eîemente atipice (vezi pag. 420).

Cu debut postpartum (vezi pag. 422).

Daca actualmente nu sunt satisfacute complet CrtPtrun episod

depresiv major, sa se specifice statusul clinic curent al tulburarii depresive

majore sau elementele celui mai recent episod:

în remisiune partiala; în rernisiune completa (vezi pag. 411).

Cronic (vezi pag. 417).

Cii elemente catatonice (vezi pag. 418).

Cu eiemente melancolice (vezi pag. 419).

Cu elemente atipice (vezi pag. 420).

Cu debut postpartum (vezi pag. 422).

T-ea Depresiva Majora Recurenta:

A. Prezenta a doua sau a mai multe episoade depresive majore (vezi pag. 356).

Nota: Pentru a fi considerate episoade separate, trebuie sa existe un interval

de cel putin 2 luni consecutive în care nu sunt satisfacute CrtPtrun

episod depresiv major.

B. Episoadele depresive majore nu sunt explicate mai bine de t-ea schizo

afectiva si nu sunt suprapuse peste schizofrenie, t-ea schizofreniforma,

t-ea deliranta sau t-ea psihotica fara alta specificatie.

C. Nu a existat niciodata un episod maniacal (vezi pag. 362), un episod mixt (vezi


pag, 365) ori un episod hipomaniacal (vezi pag. 368). Nota: Aceasta excludere

nu se aplica, daca toate episoadele similare episoadelor maniacale, mixte sau

hipomaniacale sunt induse de o substanta ori de un tratament sau sunt

datorate efectelor fiziologice directe ale unei conditii medicale generale.

Daca actualmente sunt satisfacute complet CrtPtrun episod depresiv

major, sa se specifice statusul clinic curent si/sau elementele sale:

Usor; Moderat; Sever, fara elemente psihotice; Sever, cu elemente

psihotice; (vezi pag. 411).

Cronic (vezi pag. 417).

Cu elemente catatonice (vezi pag. 417).

Cu elemente melancolice (vezi pag. 419).

Cu elemente atipice (vezi pag. 420).

Cu debut postpartum (vezi pag. 422).

Daca actualmente nu sunt satisfacute complet CrtPtrun episod depresiv

major, sa se specifice statusul clinic curent al tulburarii depresive majore sau

elementele celui mai recent episod:

în remisiune partiala; în remisiune completa (vezi pag. 411).

Cronic (vezi pag. 417).

Cu elemente catatonice (vezi pag. 417).

Cu eiemente melancolice (vezi pag. 419).

Cu elemente atipice (vezi pag. 420).

Cu debut postpartum (vezi pag. 422).

De specificat:

Speciîicantii evolutiei longitudinale (Cu si Fara recuperare interepisodica

(vezi pag. 424).

Cu pattern sezonier (vezi pag. 426)


T-ea Distimica

A. Dispozitie depresiva cea mai mare parte a zilei, mai multe zile da decât nu,

dupa cum este indicat, fie de relatarea subiectului, fie de observatiile facute

de altii, timp de cel putin 2 ani. Nota: La copii si la adolescenti dispozitia

poate fi iritabila, iar durata trebuie sa fie de cel putin 1 an.

B. Prezenta în timp ce este depresiv a doua (sau a mai multe) dintre urmatoarele:

(1) apetit redus sau mâncat excesiv;

(2) insomnie sau hipersomnie;

(3) energie scazuta sau fatigabilitate;

(4) stima de sine scazuta;

(5) capacitate de concentrare redusa sau dificultate în a lua decizii;

tF<} contimontp HP rlknprarp

x«, „~.. ~....~.. -~ — .r.-.~..~.

C. în cursul perioadei de 2 ani (1 an pentru copii sau adolescenti) persoana nu

a fost niciodata fara simptomele de la criteriile A si B timp de mai mult de

2 luni, odata.

D. Nici un episod depresiv major (vezi pag.356) nu a fost prezent în cursul primilor

2 ani ai perturbarii (1 an pentru copii si adolescenti) adica, perturbarea nu este

explicata mai bine de t-ea depresiva majora cronica sau de t-ea

depresiva majora, în remisiune partiala.

Nota; Poate sa fi existat un episod depresiv major anterior cu conditia ca sa

fi fost urmat de remisiune completa (nici un fel de semne sau ximptome

timp de 2 luni) înaintea aparitiei tulburarii distimice. în afara de aceasta,

dupa primii 2 ani (1 an la copii si adolescenti) de t-e distimica, pot

exista episoade suprapuse de t-e depresiva majora, în care caz vor fi

puse ambele diagnostice când sunt satisfacute CrtPtrun episod

depresiv major.


E. Nu a existat niciodata un episod maniacal (vezi pag. 362), un episod mixt

(vezi pag. 365) ori un episod hipomaniacal (vezi pag. 363) si nu au fost

satisfacute niciodata CrtPtrt-ea ciclotimica.

F. Perturbarea nu survine exclusiv în cursul unei tulburari psihotice cronice,

cum ar fi schizofrenia ori t-ea deliranta.

G. Simptomele nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante

(de ex., un drog de abuz, un medicament) ori ale unei conditii medicale

generale (de ex., hipotiroidismul).

H. Simptomele cauzeaza o detresa sau deteriorarea semnificativa clinic în

domeniu! social, profesional sau în alte domenii importante de functionare.

De specificat daca:

Debut precoce: daca debutul survine înainte de etatea de 21 de ani.

Debut tardiv: daca debutul are ioc la etate de 21 de ani sau mai târziu.

De specificat,(pentru cei mai recenti 2 ani ai tulburarii distimice):

Cu elemente atipice (vezi pag. 420).

Categoria de t-e depresiva fara alta specificatie include tulburarile cu

elemente depresive care nu satisfac CrtPtrt-ea depresiva majora,

t-ea distimica, t-ea de adaptare cu dispozitie depresiva (vezi pag. 679)

ori t-ea de adaptare cu dispozitie mixta, depresiva si anxioasa (vezi pag.

680). Uneori simptomele depresive se pot prezenta ca parte a unei tulburari

anxioase fara alta specificatie (vezi pag. 484). Exemplele de t-e depresiva fara

alta specificatie includ:

1. T-ea disforica premenstruala: în cele mai multe cicluri menstruale din

cursul ultimului an, simptome (de ex., dispozitie depresiva marcata, anxietate

marcata, labilitate afectiva marcata, scaderea interesului pentru diverse

activitati) survenind de regula în ultima saptamâna a fazei luteale (si care se

remit în decurs de câteva zile de la debutul menstruatiei). Aceste simptome


trebuie sa fie suficient de severe pentru a interfera în mod semnificativ cu

serviciul, scoala ori cu activitatile uzuale, si sa fie complet absente timp de cel

putin o saptamâna dupa menstruatii (vezi pag. 771 pentru criteriile de

cercetare sugerate).

2. T-ea depresiva minora: episoade de simptome depresive cu o durata de

cel putin 2 saptamâni, dar cu mai putin de cinci iterni ceruti pentru t-ea

depresiva majora (vezi pag. 775 pentru criteriile de cercetare sugerate).

3.. T-ea depresiva scurta recurenta: episoade depresive durând de la 2 zile

pâna la 2 saptamâni, survenind cel putin odata pe luna, timp de 12 luni

(neasociata cu ciclul menstrual) (vezi pag, 778 pentru criteriile de cercetare

sugerate).

4. T-ea depresiva postpsihotica a schizofreniei: un episod depresiv major

care survine în cursul fazei reziduale a schizofreniei (vezi pag. 767 pentru

criteriile de cercetare sugerate).

5. Un episod depresiv major suprapus peste t-ea deliranta, t-ea

psihotica fara alta specificatie ori faza activa a schizofreniei.

6. Situatiile în care clinicianul a ajuns la concluzia ca este prezenta o t-e

depresiva, dar este incapabil sa precizeze daca aceasta este primara, datorata

unei conditii medicale.generale ori indusa de o substanta

T-ea bipolar I, epmaniacal unic

A. Prezenta numai a unui singur episod maniacal (vezi pag. 362) si nici un fel

de episoade depresive în trecut.

Nota: Recurenta este definita, fie ca o schimbare în polaritate de ia

depresie, fie ca un interval de cel putin 2 luni fara simptome maniacale.

B. Episodul .maniacal nu este explicat mai bine de t-ea schizoafectiva si

nu este suprapus peste schizofrenie, t-ea schizofreniforma,

t-ea deliranta sau t-ea psihotica fara alta specificatie.


De specificat daca:

Mixt: daca simptomele satisfac CrtPtrun episod mixt (vezi pag. 365).

Daca actualmente sunt satisfacute criteriile complete pentru un episod maniacal,

mixt sau depresiv major, de specificat statusul clinic curent si/sau elementele saîe:

Usor; Moderat; Sever, fara elemente psihotice; Sever, cu elemente psihotice

(vezi pag. 410)

Cu elemente ca.tatonice (vezi pag.418)

Cu debut postparturn (vezi pag. 422)

Daca actualmente nu sunt satisfacute criteriile complete pentru un episod

maniacal, mixt sau depresiv major, sa se specifice statusul clinic curent ai

tulburarii bipolare I sau elementele celui mai recent episod:

In rernisiune partiala, în remisiune completa (vezi pag. 410)

Cu elemente catatonice (vezi pag. 418)

Cu debut postpartum (vezi pag. 422)

T-ea Bipolara , c m r Ep Hipomaniacal

A. Actualmente (sau cel mai recent) în episod hipomaniaeai (vezi pag. 368).

B Anterior a existat ce! putin un episod maniacal (vezi pag.362) ori un episod

mixt (vezi pag. 365).

C. Simptomele afective cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic în

domeniul social, profesional ori în alte domenii importante de functionare.

D. Episoadele afective de ia criteriile A si B nu sunt explicate mai bine de t-ea

schizoafectiva si nu sunt suprapuse peste schizofrenie, t-ea

schizofreniforma, t-ea deliranta sau t-ea psihotica fara alta

specificatie.

De specificat:

Specificantiî de evolutie longitudinala (Cu si Fara recuperare interepisodîca)

(vezi pag. 387)


Cu pattern sezonier (se aplica numai patternului episoadelor depresive

majore) (vezi pag. 426)

Cu ciclare rapida (vezi pag. 427)

T-ea Bipolara I, c m r Ep Maniacal

A. Actualmente (sau cel mai recent) în episod maniacal (vezi pag. 362).

B. Anterior a existat cel putin un episod depresiv major (vezi pag. 356), un

episod maniacal (vezi pag. 362) ori un episod mixt (vezi pag. 365).

C. Episoadele afective de la criteriile A si B nu sunt explicate mai bine de

t-ea schizoafectiva si nu sunt suprapuse peste schizofrenie,

t-ea schizofreniforma, t-ea deliranta sau t-ea psihotica

fara alta specificatie.

Daca actualmente sunt satisfacute criteriile complete pentru episodul

maniacal, sa se specifice statusul sau clinic curent si/sau elementele celui mai

recent episod maniacal:

Usor; Moderat; Sever, fara elemente psihotice; Sever, cu elemente psihotice

(vezi pag. 413)

Cu elemente catatonice (vezi pag. 418)

Cu debut postpartum (vezi pag. 422)

Daca actualmente nu sunt satisfacute criteriile complete pentru un episod maniacal,

sa se specifice statusul clinic curent al tulburarii bipolare I si/sau elementele

celui mai recent episodmaniacal:

în rernîsiune partiala, în rernisiune completa (vezi pag. 414)

Cu elemente catatonice (vezi pag. 418)

Cu debut postpartum (vezi pag. 422)

De specificat:

Specificantii de evolutie longitudinala (Cu si Fara recuperare interepisodîca)

(vezi pag. 424)


Cu pattern sezonier (se aplica numai patternului episoadelor depresive

majore) (vezi pag. 426)

Cu ciclare rapida (vezi pag. 427)



T-ea bipolara I, c m r Ep Mixt

A. Actualmente (sau cel mai recent) în episod mixt (vezi pag. 365).

B. Anterior a existat cel putin un episod depresiv major (vezi pag. 356), un

episod maniacal (vezi pag. 362) ori un episod mixt (vezi pag. 365).

C. Episoadele afective de la criteriile A si B nu sunt explicate mai bine de

t-ea schizoafectiva si nu sunt suprapuse peste schizofrenie,

t-ea schizofreniforma, t-ea deliranta ori t-ea psihotica

fara alta specificatie.

Daca actualmente sunt satisfîcute criteriile complete pentru episodul mixt, sa

se specifice statusul clinic curent si/sau elementele sale:

Usor; Moderat; Sever, fara elemente psihotice; Sever, cu elemente psîhotice

(vezi pag. 415)

Cu elemente catatonice (vezi pag. 418)

Cu debut postpartum (vezi pag. 422)

Daca actualmente nu sunt satisfacute criteriile complete pentru un episod mixt,

sa se specifice statusul clinic curent al tulburarii bipolare i si/sau elementele

celui mai recent episod mixt:

în remisiune partiala, în remisiune completa (vezi pag. 416)

Cu elemente catatonice (vezi pag. 418)

Cu debut postpartum (vezi pag. 422)

De specificat

Specificantii de evolutie longitudinala (Cu si Fara recuperare interepisodica

(vezi pag. 424)


Cu pattern sezonier (se aplica numai patternului episoadelor depresive

majore) (vezi pag. 426)

Cu ciclare rapida (vezi pag. 427)



T-ea Bipolara 1, c m r Ep Depresiv

A. Actualmente (sau cel mai recent) în ep depresiv major (vezi pag. 356).

B. Anterior a existat cel putin un ep maniacal (vezi pag. 362) sau un episod

mixt (vezi pag. 365).

C. Episoadele afective de la criteriile A si B nu sunt explicate mai bine de

t-ea schizoafectiva si nu sunt suprapuse peste schizofrenie,

t-ea schizofreniforma, t-ea deliranta sau t-ea psihotica

fara alta specificatie.

Daca actualmente sunt satisfacute criteriile complete pentru episodul depresiv

major, sa se specifice statusul clinic curent si/sau elementele sale:

Usor; Moderat; Sever, fara elemente psihotice; Sever, cu elemente psihotice

(vezi pag. 411)

Cronic (vezi pag. 417)

Cu elemente catatonice (vezi pag. 418)

Cu elemente meiancaiice (vezi pag. 419)

Cu elemente atipice (vezi pag. 420)

Cu debut postpartum (vezi pag. 422)

Daca actualmente nu sunt satisfacute criteriile complete pentru un episod

tlepresiv major, sa se specifice statusul clinic curent al tulburarii bipolare I si/sau

elementele celui mai recent episod depresiv major :

în remisiune partiala, în remisiune completa (vezi pag. 411)

Cronic (vezi pag. 417)

Cu elemente catatonice (vezi 418)


Cu elemente melancolice (vezi pag. 419)

Cu elemente atipice (vezi pag. 420)

Cu debut postpartum- (vezi pag. 422)

De specificat:

Specificantii de evolutie longitudinala (Cu si Fara recuperare interepisodica

(vezi pag. 424)

Cu pattern sezonier (se aplica numai patternului episoadelor depresive

majore) (vezi pag. 426)

Cu cîciare rapida (vezi pag. 427)

T-ea Bipolara I, c m r Ep Nespecificat

A. Criteriile, cu exceptia duratei, sunt satisfacute actualmente (ori au fost

foarte recent) pentru un episod maniacal (vezi pag. 362), hipomaniacal (vezi

pag. 368), mixt (vezi pag. 365) ori depresiv major (vezi pag. 356).

B. Anterior a existat cel putin un episod maniacal (vezi pag.362) ori mixt (vezi

pag. 365).

C. Simptomele afective cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic

în domeniul social, profesional ori în alte domenii importante de

functionare.

D. Simptomele'afective de la criteriile A si B nu sunt explicate mai bine de

t-ea schizoafectiva si nu sunt suprapuse peste schizofrenie,

. t-ea schizofreniforma ori t-ea psibotica fara alta specificatie.

E. Simptomele afective de la criteriile A si B nu sunt datorate efectelor fiziologice

directe ale unei substante (de ex., un drog de abuz, un medicament ori

alt tratament) ori ale unei conditii medicale generale (de ex.»

hipertiroidismul).

De specificat:

. Specîficantii de evolutie longitudinala (Cu si Fara recuperare înterepisodica)


(vezi pag. 424)

Cu pattern sezonier (se apîica numai patternuiuî episoadelor depresive majore)

(vezi pag. 425)

Cu ciclare rapida (vezi pag. 427)

T-ea Bipolara II

A. Prezenta (sau istoricul) unuia sau a mai multe episoade depresive majore

(vezi pag..356).

B. Prezenta (sau istoricul) a cel putin un episod hipomaniaca! (vezi pag. 368).

C Nu a existat niciodata un episod maniacal (pag. 362) ori un episod mixt (pag. 365).

D. Simptomele afective de la criteriile A si B nu sunt explicate mai bine de

t-ea schizoafectiva si nu sunt suprapuse peste schizofrenie,

t-ea schizofreniforma, t-ea deliranta sau t-ea psihotica

fara alta specificatie.

E. Simptomele cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic în

domeniul social, profesional sau în alte domenii importante de functionare.

De specificat episodul curent sau cel mai recent;

Hipomaniacai: daca actualmente (sau cel mai recent) în episod hipomaniacal

(vezi pag. 368).

Depresiv: daca actualmente (sau ce! mai recent) în episod depresiv major

(vezi pag. 356)

Daca actualmente sunt satisfîcute criteriile complete pentru episodul depresiv

major, sa se specifice statusul clinic curent si/sau elementele sale:

Usor; Moderat; Sever, fara eiemente psihotice; Sever, cu elemente psihotice

(vezi pag. 411)

Cronic (vezi pag. 417)

Cu elemente catatonice (vezi-418)

Cu eiemente melancolice (vezi pag. 419)


Cu elemente atipice (vezi pag. 420)

Cu debut postparturn (vezi pag. 422)

Daca actualmente nu sunt satisfacute criteriile complete pentru un episod

hipomaniacal sau depresiv major, sa se specifice statusu! clinic al tulburarii

bipolare II si/sau elementele celui mai recent episod depresiv major (numai

daca acesta este cel mai recent tip de episod afectiv):

în rernisiune partiala, în remisiune compieta (vezi pag. 411) Nota: Codurile

cu cinci cifre specificate la pag. 413 nu pot fi utilizate aici deoarece codul

pentru t-eabipolara II utilizeaza deja cea de a cincea cifra.

Cronic (vezi pag. 417)

Cu elemente catatonice (vezi pag, 418)

Cu elemente melancolice (vezi pag. 419)

Cu elemente atipice (vezi pag. 420)

Cu debut postpartum (vezi pag. 422)

De specificat:

Specificantii evolutiei longitudinale (Cu si Fara recuperare interepisodica)

(vezi pag. 424).

Cu pattern sezonier (se aplica numai patternului episoadelor depresive

majore) (vezi pag. 426)

Cu ciclare rapida (vezi pag. 427)

T-ea Ciclotimiei

A. Pentru cel putin 2 ani, prezenta a numeroase perioade de simptome

hipomaniacale (vezi pag. 368) si a numeroase perioade de simptome

depresive care nu satisfac CrtPtrun episod depresiv major. Nota:

La copii si la adolescenti, durata trebuie.sa fie de cel putin un an.

B. în cursul perioadei de 2 ani de mai sus (1 an pentru copii si adolescenti)

persoana nu s-a aflat fara sirnptomele de ia criteriul A pentru mai mult de 2


luni odata.

C. Nici un episod depresiv major (pag. 356), episod maniacal (pag. 362) ori

episod mixt (pag. 365) nu a fost prezent în cursul primilor 2 ani ai perturbarii.

Nota: Dupa cei 2 ani initiali de t-e ciclotimica (1 an la copii si la

adolescenti), pot fi suprapuse episoade maniacale sau mixte (în care caz pot

fi diagnosticate, atât t-ea bipolara I, cât si t-ea ciclotimica) ori

episoade depresive majore (în care caz pot fi diagnosticate, atât t-ea

bipolara II, cât si t-ea ciclotimica).

D. Simptomele de ia criteriul A nu sunt explicate mai bine de t-ea schizoafectiva

si nu sunt suprapuse peste schizofrenie, t-ea schizofreniforma,

t-ea deliranta ori t-ea psihotica fara alta specificatie.

E. Simptomele nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante

(de ex., un drog de abuz, un medicament) ori ale unei conditii medicale

generale (de ex., hipertiroidismul).

F. Simptomele cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic în

domeniul social, profesional sau în alte domenii importante de functionare.

T-ea Bipolara Fara Alta Specificatie

Categoria tulburarii bipolare fara alta specificatie include tulburari cu elemente

bipolare care nu satisfac CrtPtrnici o t-e bipolara specifica.

Exemplele includ:

1. Alternarea foarte rapida (în decurs de câteva zile) între simptome maniacale si

simptome depresive care satisfac criteriile de prag pentru simptom, dar nu

^satifac criteriile de durata minima pentru un episod maniacal ori pentru un

episod depresiv major.

2. Episoade hipomaniacale recurente, fara simptome depresive intercurente.

3. Un episod maniacal sau mixt suprapus peste t-ea deliranta, schizofrenia

reziduala ori t-ea psihotica fara alta specificatie


4. Episoadele hipomaniacale împreuna cu simptome depresive cronice, care sunt

prea rare pentru a justifica un diagnostic de t-e ciclotimîca,

5. Situatiile în care clinicianul a concluzionat ca este prezenta o t-e bipolara,

dar este incapabil sa precizeze daca aceasta este primara, datorata unei conditii

medicale generale ori indusa de o substanta.

T-ea afectiva datorata CMG

A. O perturbare afectiva persistenta si proeminenta predomina în tabloul clinic

si este caracterizata prin oricare (ori ambele) din urmatoarele:

(1) dispozitie depresiva ori diminuare marcata a interesului sau placerii

pentru toate sau aproape toate activitatile,

(2) dispozitie crescuta, expansiva sau iritabila.

B. Din istoric, examenul somatic si datele de laborator rezulta proba ca perturbarea

este consecinta fiziologica directa a unei conditii medicale generale.

C. Perturbarea nu este explicata mai bine de alta t-ea mentala (de ex.,

de t-ea de adaptare cu dispozitie depresiva ca raspuns la stresul de a

avea o conditie medicala generala).

D. Perturbarea nu survine exclusiv în cursul unui deiîrium,

E. Simptomeie cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic în

domeniul social, profesional ori în alte domenii importante de functionare.

De specificat tipul:

Cu elemente depresive: daca dispozitia predominanta este depresiva, dar

nu sunt satisfacute criteriile complete pentru un episod depresiv major

Cu episod similar episodului depresiv major: daca sunt satisfacute complet

CrtPtrun episod depresiv major (cu exceptia criteriului D) (vezi

pag. 356)

Cu eiemente maniacale: daca predispozitia predominanta este crescuta,

eUforica sau iritabila


Cu elemente mixte; Daca sunt prezente, atât simptome de manie, cât si de

depresie, dar nu predomina nici unele

Nota de codificare: Numele conditiei medicale generale se include pe axa I,

de ex., 293.83 T-e afectiva datorata hipertiroidismului, cu elemente

depresive; conditia medicala generala se codifica, de asemenea, pe axa III

(vezi anexa G pentru coduri).

Nota de codificare: Daca simptomele depresive survin ca parte a unei

demente vasculare preexistente, simptomele depresive se indica prin

codificarea subtipului corespunzator, adica 290.43 Dementa vasculara, cu

dispozitie depresiva.

T-ea Afectiva Inclusa de o Substanta -

A. 0 perturbare persistenta si proeminenta de dispozitie predomina în tabloul

clinic si este caracterizata prin oricare dintre urmatoarele (sau ambele):

(1) dispozitie depresiva sau diminuare marcata a interesului sau placerii

pentru toate sau aproape toate activitatile;

(2) dispozitie crescuta, expansiva sau iritabila.

B. Din istoric, examenul somatic sau datele de laborator rezulta proba, fie a

(1), sau a (2):

(I)sirnptomele de la criteriul A apar în timpul sau în decurs de o luna de la

intoxicatia sau abstinenta de o substanta;

(2).utilizarea unui medicament este etiologic în relatie cu perturbarea.

C. Perturbarea nu este explicata mai bine de o t-e afectiva care nu este

indusa de o substanta. Probele ca simptomele sunt explicate mai bine de o

t-e afectiva care nu este indusa de o substanta pot include

urmatoarele: simptomele preced debutul uzului de substanta (sau uzului

unui medicament); simptomele persista o perioada substantiala de timp (de

ex., aproape o luna) dupa încetarea abstinentei acute sau a intoxicatiei


severe ori sunt considerabil în exces fata de ceea ce ar fi de asteptat, dat

fiind tipul sau cantitatea de substanta utilizata ori durata uzului; ori exista

alte probe care sugereaza existenta unei tulburari afective ooninduse de o

substanta (de ex., un istoric de episoade depresive majore recurente).

D. Perturbarea nu survine exclusiv în cursul unui delirium.

E. Simptomele cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic în

domeniu! social, profesional sau în alte domenii de functionare importante.

Nota: Acest diagnostic trebuie pus în iocuî unui diagnostic de intoxicatie cu o

substanta sau de abstinenta de o substanta, numai când simptomele afective

sunt în exces fata de cele asociate de regula cu sindromul de intoxicatie sau de

abstinenta si când simptomele sunt suficient de severe pentru a justifica o

atentie clinica separata.

A se codifica astfel t-ea afectiva indusa de o substanta specifica:

(291.8 alcool; 292.84 cocaina; 292.84 halucinogene; 292.84 inhalante; 292.84

opiacee; 292.84 phencydidina [sau o substanta similara phencyclidinei];

292.84 sedative, hipnotice sau anxioiitice; 292.84 alta substanta [sau o

substanta necunoscuta]).

De specificat tipul:

- Cu elemente depresive: daca dispozitia dominanta este depresiva

Cu elemente maniacale: daca dispozitia predominanta este crescuta,

euforica sau iritabila

Cu elemente rnixte: daca sunt prezente atât simptome depresive, cât si

simptorne maniacale, dar nu predomina nici unele

De specificat daca (vezi tabelul de ia pag. 193 pentru aplicabilitate Ia o substanta):

Cu debut în cursul intoxicatiei: daca sunt satisfacute CrtPtrintoxicatia

cu o substanta, iar simptomele apar în cursu! sindromului de intoxicatie.

Cu debut în cursul abstinentei: daca sunt satisfacute criteriile pentru


abstinenta de o substanta, iar simptomele apar în cursul ori scurt timp dupa

un sindrom de abstinenta

SPECIFICANTI

Severitate/ Psihotic/Rernisiune pentru Episodul Depresiv Major curent (sau cel mai recent)

Nota: Se codifica la cea de a cincea cifra. Specificantii usor, moderat, sever, fara

elemente psihotice, sever cu elemente psihotice pot fi aplicati numai daca

actualmente sunt satisfacute CrtPtrun episod depresiv major.

Specificantii în remisiune partiala si în remisiune completa pot fi aplicati celui

mai recent episod depresiv major din t-ea depresiva majora si episodului

depresiv major din t-ea bipolara I sau II, numai daca aceasta este cel mai

recent tip de episod afectiv.

.x1 — Usor: Putine, daca nu chiar nici un simptom în exces fata de cele necesare

pentru a pune diagnosticul, iar simptomele duc doar la o deteriorare minora în

functionarea profesionala sau în activitatile sociale uzuale ori în relatiile cu altii.

.x2 — Moderat: Simptome de deteriorare functionala între „usoara" si „severa".

.x3 — Sever, fara elemente psihotice: Mai multe simptome în exces fata de cele

necesare pentru a pune diagnosticul, iar simptomele interfereaza considerabil cu

functionarea profesionala sau cu activitatile sociale uzuale ori cu relatiile cu altii.

„x4 — Sever, cu elemente psihotice: Idei delirante sau halucinatii. Daca este

posibil, sa se specifice daca elementele psihotice sunt congruente sau

incongruente cu dispozitia:

Elemente psihotice congruente cu dispozitia: Idei delirante sau halucinatii

a! caror continut este în întregime concordat cu temele depresive

tipice de insuficienta personala, de culpa, maladie, moarte, nihilism sau

pedeapsa meritata.

Elemente psihotice incongruente cu dispozitia: Idei delirante sau

halucinatii ai caror continut nu implica ternele depresive tipice de


insuficienta personala, de culpa, maladie, moarte, nihilism sau pedeapsa

meritata. Sunt incluse simptome precum ideile delirante de persecutie

(fara legatura directa cu temele depresive), insertia de gânduri,

difuzarea gândirii si ideile delirante de control.

,x5 — In remisiune partiala: Sunt prezente sîmptome ale episodului depresiv

major, dar criteriile Complete nu sunt satisfacute ori exista o perioada fara nici

un simptom semnificativ de episod depresiv major cu o durata de mai putin de

2 luni, urmând terminarii episodului depresiv major. (Daca episodul depresiv

major a fost suprapus peste t-ea distimica, este pus diagnosticul de

t-e distimica, odata ce criteriile complete pentru un episod depresiv

major nu mai sunt satisfacute).

.x6—-în remisiune completa: în cursul ultimelor 2 luni nu au fost prezente nici

un fel de semne sau simptome semnificative ale perturbarii.

.xO-Nespecificat

Severitate/ Psihotic/Remisiune pentru Episodul Maniacal curent (sau cel mai recent)

Nota: Se codifica la cea de a cincea cifra. Specificantii usor, moderat, sever, fara

elemente psihotice si sever, cu elemente psihotice pot fi aplicati numai daca

actualmente sunt satisfacute CrtPtrun episod maniacal. Specificantii

în remisiune partiala si în remisiune completa pot fi aplicati unui episod

maniacal din t-ea bipolara I numai daca acesta este cel mai recent tip de

episod afectiv.

.x1 —-Usor: Este satisfacut minimumul de criterii simptom pentru un episod

maniacal.

,x2 — Moderat: Crestere extrema a activitatii sau deteriorarea judecatii.

.x3 — Sever, fara elemente psihotice: Este necesara supravegherea aproape

permanenta pentru a preveni vatamarea corporala a sa sau a altora.

.x4 — Sever, cu elemente psihotice: Idei delirante si halucinatii. Daca este


posibil, sa se specifice daca elementele psihotice sunt congruente sau

incongruente cu dispozitia:

Elemente psihotice congruente cu dispozitia: Idei delirante sau

halucinatii al caror continut este în întregime concordant cu temele

maniacale tipice de valoare exagerata, putere, cunostinte, identitate ori

de relatie speciala cu o divinitate sau cu o persoana celebra.

Elemente psihotice incongruente cu dispozitia: Idei delirante sau

halucinatii al caror continut nu implica temele maniacale tipice de

valoare exagerata, putere, cunostinte, identitate ori de relatie speciala

cu o divinitate sau cu o persoana celebra. Sunt incluse simptorne, cum ar

fi ideile delirante de persecutie (fara relatie directa cu ideile sau temele

de grandoare), insertia de gânduri si ideile delirante de control.

.x5 ~ în remisiune partiala: Sunt prezente simptomele unui episod maniacal,

dar nu sunt satisfacute criteriile complete, ori exista o perioada fara sirnptome

semnificative de episod maniacal cu o durata de mai putin de 2 luni de ia

terminarea episodului maniacal.

„x6—în remisiune completa. In cursul celor doua !uni precedente nici un fel de

semne sau simptome de perturbare nu au fost prezente

.xO—Nespecificat.

Severitate/ Psihotic/Remisiune pentru Episodul Mixt curent (sau cei mai recent)

Nota: Se codifica cu cea de a cincea cifra. Specificantii usor, moderat, sever, fara

elemente psihotice, sever cu elemente psihotice, pot fi aplicati numai daca

actualmente sunt satisfacute CrtPtrun episod mixt. Specificantii în

remisiune partiala si în remisiune completa pot fi aplicati unui episod mixt din

t-ea bipolara I nurnai daca acesta este ce! mai recent tip de episod afectiv.

„x1 — Usor: Sunt satisfacute nu mai mult decât minimumul de criterii simptom,

atât pentru un episod maniacal, cât si pentru un episod depresiv major.


.x2 — Moderat: Simptome sau deteriorare functionala între „usoara" si „severa.

.x3 — Sever, fara elemente psihotice: Este necesara supravegherea aproape

permanenta pentru a preveni vatamarea corporala a sa sau a altora.

„x4 _ Sever, cu elemente psihotke: Idei delirante sau halucinatii. Daca este

posibil, sa se specifice daca elementele psihotice sunt congruente sau

incongruente cu dispozitia:

Elemente psihotice congruente cu dispozitia: Idei delirante sau

halucinatii al caror continut este concordant cu temele maniacale sau

depresive tipice.

Elemente psihotice incongruente cu dispozitia: Idei delirante sau

halucinatii al caror continut nu implica teme maniacale sau depresive

tipice. Sunt incluse simptome, precum ideile delirante de persecutie (fara

legatura directa cu temele de grandoare sau depresive), insertia de

gânduri si ideile delirante de a fi controlat.

„x5 — în remisiune partiala: Sunt prezente simptomele unui episod mixt, dar

nu sunt satisfacute criteriile complete ori exista o perioada fara nici.un fel de

simptome semnificative de episod mixt cu o durata de mai putin de 2 luni

urmând terminarii episodului mixt.

.x6 — în remisiune completa: în cursul ultimelor 2 luni, nu au fost prezente nici

un fel de semne sau simptome semnificative ale perturbarii.

.xO — Nespecificat,

Cronic

De specificat daca:

Cronic (poate fi aplicat episodului depresiv major curent sau celui mai recent

din t-ea depresiva majora si episodului depresiv major din t-ea

bipolara ! sau II, numai daca este cel mai recent tip de episod afectiv).

Criteriile complete pentru un episod depresiv major au fost satisfacute


continuu timp de cel putin 2 ani anteriori.

Criteriile pentry specificantui „Cy Elemente Catatonice"

De specificat daca:

Cu elemente catatonice (poate fi aplicat episodului depresiv major, episodului

maniacal sau episodului mixt, curent sau celui mai recent, din t-ea

depresiva majora, t-ea bipolara i sau t-ea bipolara II).

Tabloul clinic este dominat de cel putin doua dintre urmatoarele:

?1) imobilitate motorie evidentiata prin catalepsie (incluzând flexibilitatea

ceroasa) sau stupor;

(2) activitate motorie excesiva (care este, evident, lipsita de scop si nu este

influentata de stimuii externi);

(3) negativism extrem (o opozitie, aparent fara motiv la toate ordinele sau

mentinerea unei posturi rigide contra încercarilor de a fi mobilizat) sau

mutisrh;

(4) bizarerii ale miscarilor voluntare evidentiate prin posturi (asumarea

voluntara a unor posturi inadecvate sau bizare), miscari stereotipe, manierisme

proeminente sau grimase notabile;

(5) ecolalie sau ecopraxie.

„Cu el melancolice"

De specificat daca:

Cu elemente melancolice (poate fi aplicat episodului depresiv major curent

sau celui mai recent din t-ea depresiva majora si episodului depresiv

major din t-ea bipolara I sau bipolara li numai daca acesta este cel

mai recent tip de episod afectiv).

A. Oricare dintre urmatoarele survenind în cursu! celei mai severe perioade

a episodului curent:

(1) pierderea placerii pentru-toate sau aproape toate activitatile,


(2) lipsa de reactivitate ia stimuli de regula placuti ( a nu se simti mult mai

bine, chiar temporar, când survine ceva bun).

B. Trei (sau mai multe) dintre urmatoarele:

(1)o calitate distincta a dispozitiei depresive (adica, dispozitia depresiva

este experientata ca fiind net diferita de tipul de sentimente

experientate dupa moartea unei fiinte iubite),

(2) depresie de regula mai severa dimineata,

(3) desteptare dimineata precoce (cu cel putin 2 ore înainte de ora uzuala

de desteptare),

(4) ientoare sau agitatie psihomotorie marcata,

(5) anorexie sau pierdere în greutate semnificativa,

(6) culpa excesiva-sau inadecvata.

„Cu Elemente Atipice"

De specificat daca:

Cu elemente atipice (poate fi aplicat când aceste elemente predomina în

cursul celor rnai recente 2 saptamâni ale unui episod depresiv major în

t-ea depresiva majora sau în t-ea bipolara !, ori în t-ea

bipolara II, când episodul depresiv major este cel mai recent tip de episod

afectiv ori când aceste elemente predomina în cursul celor mai recenti 2 ani

de t-e distimica; daca nu estre prezent episodul depresiv major,

specificantul se aplica daca elementele predomina în cursul oricarei

perioade de 2 saptamâni.

A. Reactivitatea dispozitiei (adica, dispozitie euforica drept raspuns la

evenimente pozitive actuale sau eventuale).

B. Doua (sau mai multe) dintre urmatoarele elemente:

(1) plus ponderal semnificativ sau apetit crescut,

(2) hipersomnie,


(3) paralizie „ca de plumb" (adica, senzatii de greutate, „de plumb", în

brate sau în picioare),

(4) pattern durabil de sensibilitate Ia rejectia interpersonala (nelimitata

la episoadele de perturbare afectiva) care duce Sa o deteriorare

sociala sau profesionala semnificativa.

C în cursul aceluiasi episod nu sunt satisfacute CrtPtr„cu

elemente melancolice" ori „cu elemente catatonice".

"Cu debut postpartum"

De specificat daca:

Cu debut postpartum (poate fi aplicat episodului curent sau celui mai recent

episod depresiv major, maniacal sau mixt din t-ea depresiva majora sau

din t-ea bipolara I, t-ea bipolara II, sau tulburarii psihotice scurte).

Debutul episodului are loc în decurs de 4 saptamâni postpartum.

„Cu Pattern Sezonier"

De specificat daca:

Cu pattern sezonier (poate fi aplicat patternului episoadeior depresive

majore din t-ea bipolara I, t-ea bipolara II sau t-ea

depresiva majora recurenta).

A. Exista o relatie temporala regulata între debutul episoadelor depresive

majore din t-ea bipolara 1 sau t-ea bipolara II, ori t-ea

depresiva recurenta, si o anumita perioada a anului (de ex., aparitia

regulata a episodului depresiv major toamna sau iarna).

Nota: Nu se includ cazurile în care exista un efect evident al stresorilor

psihosociali în raport cu sezonul (de ex., a fi în mod regulat fara serviciu în

fiecare iarna).

B. Remisiuni complete (sau schimbare din depresie în manie sau hipomanie)

survin, de asemenea, într-o anumita perioada a anului (de ex., depresia


dispare primavara).

C. în ultimii 2 ani, au survenit doua episoade depresive majore, ceea ce

demonstreaza relatiile temporale sezoniere definite la criteriile Asi B, si nu

au survenit nici un fel de episoade depresive majore nonsezoniere în cursul

aceleiasi perioade,

D. Episoadele depresive majore cu caracter sezonier (asa cum au fost descrise

mai sus) depasesc substantial ca numar episoadele depresive majore fara

caracter sezonier care au putut surveni în cursul vietii individului.

„Cu Ciclare Rapida"

De specificat daca:

Cu ciclare rapida (poate fi aplicat tulburarii bipolare i si tulburarii bipolare II).

Cel putin patru episoade de perturbare afectiva care satisfac criteriile

pentru un episod depresiv major, maniacal, mixt sau hipomaniacal, în cele

12 luni anterioare.

Nota: Episoadele sunt demarcate fie prin remisiune partiala sau completa

pentru cel putin 2 luni, fie printr-o comutare la un episod de polaritate

opusa (de ex., de la un episod depresiv major la un episod maniacal).

T-ILE ANXIOASE

Atacul de Panica

Nota: Un atac de panica nu este o t-e codificabila. Se codifica

diagnosticul specific în care survin atacurile de panica (de ex., 300.21 Panica cu agorafobie [pag. 441]).



O perioada distincta de frica intensa sau de disconfort în care patru (sau mai

multe) dintre urmatoarele simptome apar brusc si ating culmea în decurs de 10 minute:



(1) palpitatii, batai puternice ale inimii sau accelerarea ritmului cardiac;


(2) transpiratii;

(3) tremor sau trepidatie;

(4) senzatii de scurtare a respiratiei sau de strangulare;

(5) senzatie de sufocare;

(6) durere sau disconfort precordial;

(7) greata sau detresa abdominala;

(8) senzatie de ameteala, dezechilibru, vertij sau lesin;

(9) derealizare (sentimentul de irealitate) sau depersonalizare (detasare de

sine însusi);

(10).frica de pierdere a controlului sau de a nu înnebuni;

(11) frica de moarte;

(12) parestezii (senzatii de amorteala sau de furnicaturi);

(13) frisoane sau valuri de caldura

Agorafobie



Nota: Agorafobia nu este o t-e codificabila. Se codifica t-ea specifica în care apare agorafobia [de ex., 300.21 Panica cu
agorafobie (pag. 441) sau 300.22 Agorafobie fara istoric de panica (pag. 441)].



A. Anxietate în legatura cu a te afla în locuri sau situatii din care scaparea este dificila (sau jenanta) ori în care nu poate fi
accesibil ajutorul în eventualitatea unui atac de panica inopinat sau predispus situational, ori a unor simptome similare panicii.
Fricile agorafobice implica de regula grupe de situatii care includ faptul de a te afla singur în afara casei, a te afla în

multime sau a sta la rând, a te afla pe un pod si a calatori cu autobuzul,

trenul sau automobilul.



Nota: Se ia în consideratie diagnosticul de fobie specifica, daca evitarea este

limitata la una sau numai la câteva situatii specifice, ori cel de fobie sociala,

daca evitarea este limitata la situatii sociale.




B. Situatiile sunt evitate (de ex., calatoriile sunt restrânse) sau chiar sunt

îndurate cu o detresa marcata ori cu anxietatea de a nu avea un atac de

panica sau simptome similare panicii, ori necesita prezenta unui companion.



C. Anxietatea sau evitarea fobica nu este explicata mai bine de alta t-e

mentala, cum ar fi fobia sociala (de ex., evitarea limitata la situatiile sociale

din cauza fricii de punere în dificultate), fobia specifica (de ex., evitarea

limitata ia o singura, situatie, cum ar fi ascensoarele), t-ea obsesivocompulsiva (de ex., evitarea murdariei, ia cineva cu obsesia
contaminarii), stresul posttraumatic (de ex., evitarea stimuiilor asociati cu un stresor sever), sau anxietatea de seaparare (de
ex., evitarea abandonarii casei sau a rudelor).



Panica fara Agorafobie



A. Atât (1), cât si (2):

(1) atacuri de panica inopinate recurente (vezi pag. 432);

(2) cel putin unul dintre atacuri a fost urmat timp de o luna (sau mai mult)

de unul (sau mai multe) dintre urmatoarele:

(a) preocupare persistenta în legatura cu faptul de a nu avea atacuri

ulterioare;

(b)teama în legatura cu implicatiile atacului sau cu consecintele sale (de

ex., teama de a nu-si pierde controlul, de a nu avea un atac de cord

sau „de a nu înnebuni");

(c) o modificare semnificativa de comportament în legatura cu atacurile.



B. Absenta agorafobiei (vezi pag. 433).




C. Atacurile de panica nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei

substante (de ex., un drog de abuz, un medicament) sau ale unei conditii

medicale generale (de ex., hipertiroidismui).



D. Atacurile de panica nu sunt explicate mai bine de alta t-e mentala,

cum ar fi fobia sociala (de ex., aparitie la situatii sociale temute), fobia

specifica (de ex., la.expunerea la o situatie fobica specifica), t-ea

obsesivo-compulsiva (de ex., la expunerea la murdarie a cuiva cu obsesia

contaminarii), stresul posttraumatic (de ex., ca raspuns la stimulii asociati cu

un stresor sever), sau anxietatea de separare (de ex., ca raspuns la a fi

departe de casa sau de rudele apropiate).

Panica cu Agorafobie

A. Atât (1), cât si (2):

(1) atacuri de panica inopinate recurente (vezi pag. 432);

(2) cel putin unul dintre atacuri a fost urmat timp de o luna (sau mai mult)

de unul (sau rnai multe) dintre urmatoarele:

(a) preocupare persistenta în legatura cu faptul de a nu avea atacuri

ulterioare;

(b)teama în legatura cu implicatiile atacului sau cu consecintele sale (de

ex., teama de a nu-si pierde controlul, de a nu avea un atac de cord,

„de a nu înnebuni");

(c) o modificare semnificativa de comportament în legatura cu atacurile,



B. Prezenta agorafobiei (vezi pag. 433).



C. Atacurile de panica nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei

substante (de ex., un drog de abuz, un medicament) sau unei conditii


medicale generale (de ex., hipertiroidismul).



D. Atacurile de panica nu sunt explicate mai bine de alta t-e mentala ,

cum ar fi fobia sociala (de ex., aparitia la expunerea la situatii sociale

temute), fobia specifica (de ex., la expunerea la o situatie fobica specifica),

t-ea obsesivo-cornpulsiva (de ex., expunerea la murdarie a cuiva cu

obsesia contaminarii), stresul posttraumatic (de ex., ca raspuns la stimulii

asociati cu un stresor sever) sau anxietatea de separare (de ex., ca raspuns la a fi departe de casa sau de rudele apropiate).



Agorafobia fara istoric de Panica



A. Prezenta agorafobiei (vezi pag. 433) în legatura cu frica de aparitie a unor

simptome similare panicii (de ex., ameteala sau diaree).



B. Nu au fost satisfacute niciodata CrtPtrpanica (vezi pag. 440).



C. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante (de ex., un drog de abuz, un medicament) ori
unei conditii medicale generale.



D. Daca este prezenta o conditie medicala generala asociata, frica descrisa la criteriul A este clar în exces fata de cea asociata
de regula cu conditia.



Fobia Specifica (300.29 )



A. Frica marcata si persistenta, excesiva sau nejustificata, provocata de

prezenta sau anticiparea unui obiect sau situatii specifice (de ex., zbor,

înaltimi, animale, administrarea unei injectii, vederea sângelui).




B. Expunerea la stimulul fobie provoaca aproape în mod constant un raspuns

anxios imediat care poate lua forma unui -atac de panica circumscris

situational sau predispus situational. Nota: La copii, anxietatea poate fi

exprimata prin exclamatii, accese coleroase, stupefactie sau agatare de ceva.



C. Persoana recunoaste ca frica sa este excesiva sau nejustificata. Nota: La copii acest element poate fi absent.



D. Situatia (situatiile) fobica este evitata sau îndurata cu anxietate sau detresa intensa.



E. Evitarea, anticiparea anxioasa ori detresa în situatia (situatiile) temuta(e)

interfereaza semnificativ cu rutina normaia a persoanei, cu activitatea

profesionala (sau scolara) ori cu activitatile sau relatiile sociale, ori exista o

detresa marcata în legatura cu faptul de a avea fobia.



F. La indivizii sub 18 ani, durata este de cel putin 6 luni.

G. Anxietatea, atacurile de panica sau evitarea fobica asociata cu obiectul sau situatia specifica nu sunt explicate mai bine de
alta t-e mentala, cum ar fi t-ea obsesivo-compulsiva (de ex., frica de murdarie, la cineva cu obsesie referitoare ia
contaminare), stresul posttraumatic (de ex., evitarea stimulilor asociati cu un stresor sever), anxietatea de separare (de ex.,
evitarea scolii), fobia sociala (de ex., evitarea situatiilor sociale din cauza fricii de a nu fi pus în dificultate), panica cu
agorafobie sau agorafobia fara istoric de panica.



De specificat tipul:

de animale,

de mediu natural (de ex., înaltimi, furtuni, apa),

de sânge—injectii—plagi,

de tip situatlonal (de ex., de avioane, ascensoare, spatii închise),


de alt tip (de ex., evitarea fobica a situatiilor care pot duce la sufocare, voma sau contractarea unei maladii; la copii, evitarea
sunetelor puternice sau a persoanelor în uniforma .



Fobia Sociala



A. O frica marcata si persistenta de una sau mai multe situatii sociale sau de performanta, în care persoana este expusa unor
oameni nonfamiliari sau unei posibile scrutari de catre altii. Individul se teme ca va actiona într-un mod (sau va prezenta
simptome anxioase) care vor fi umilitoare sau jenante.



Nota: La copii, trebuie sa existe proba capacitatii de relatii sociale corespunzatoare

etatii cu persoane familiare, iar anxietatea trebuie sa survina în

situatiile cu egalii, nu doar în interactiunile cu adultii.



B. Expunerea la situatia sociala temuta provoaca aproape constant anxietate, care ia forma unui atac de panica limitat
situational sau predispus situational.

Nota: La copii, anxietatea se poate exprima prin exclamatii,

accese coleroase, stupefactie sau retragere din situatiile sociale cu persoane nefamiliare.



C. Persoana recunoaste ca frica sa este excesiva sau nejustificata. Nota: La copii, acest element poate fi absent.



D. Situatiile sociale sau de performanta temute sunt evitate sau chiar îndurate cu o anxietate sau detresa intensa.



E. Evitarea, anticiparea anxioasa sau detresa în situatia (situatiile) sociala sau de performanta temuta interfereaza semnificativ
cu rutina normala, cu functionarea profesionala (scolara) sau activitatile ori relatiile sociale sau exista o detresa marcata în
legatura cu faptul de a avea fobia.



F. La indivizii sub 18 ani, durata este de cel putin 6 luni.




G. Frica sau evitarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante (de ex., un drog de abuz, un medicament)
ori aie unei conditii medicale generaie si nu este explicata mai bine de alta t-e mentala (de ex., panica cu sau fara-agorafobie,
anxietatea de separare, t-ea dismorfica corporala, o t-e de dezvoltare pervasiva sau t-ea de personalitate schizoida).



H. Daca este prezenta o conditie medicala generala ori alta t-e mentala, frica de ia criteriul A este fara legatura cu aceasta, de
ex., frica nu este de balbism, de trernor în maladia Parkinson ori de manifestarea unui comportament alimentar anormal în
anorexia nervoasa sau în bulimia nervoasa).



De specificat daca :

Generalizata: daca frica include cele mai multe situatii sociale (a se lua în consideratie, de asemenea, diagnosticul aditional de
t-e de personalitate evitanta).



T-ea Obsesivo-Compulsiva



A. Fie obsesii sau compulsii:

Obsesii, asa cum sunt definite de (1), (2), (3) si (4):

(1) gânduri, impulsuri sau imagini persistente si recurente care sunt experientate, la un moment dat în cursul tulburarii, ca
intrusive si inadecvate, si care cauzeaza o anxietate sau detresa considerabila;

(2) gândurile, impulsurile sau imaginile nu sunt pur si simplu preocupari

excesive în legatura cu probleme reale de viata;

(3) persoana încearca sa ignore sau sa suprime astfel de gânduri, impulsuri

sau imagini, ori sa le neutralizeze cu alte gânduri sau actiuni;

(4) persoana recunoaste ca gândurile, impulsurile sau imaginile obsesive sunt un produs al propriei sale minti (nu impuse din
afara, ca în insertia de gânduri).

Compulsii, asa cum sunt definite de (1) si (2):

(1) comportamente repetitive (de ex., spalatul mâinilor, ordonatul,


verificatul) sau acte mentale (de ex., rugatul, calculatul, repetarea de

cuvinte în gând) pe care persoana se simte constrânsa sa le efectueze ca

raspuns la o obsesie, ori conform unor reguli care trebuie sa fie aplicate

în mod rigid;

(2) comportamentele sau actele mentale sunt destinate sa previna sau sa

reduca detresa, ori sa previna un eveniment sau o situatie temuta

oarecare; însa, aceste comportamente sau acte mentale, sau nu sunt

conectate în mod realist cu ceea ce sunt destinate sa neutralizeze sau sa

previna, ori sunt clar excesive.

B. La un moment dat în cursul tulburarii, persoana a recunoscut ca obsesiile sau compulsiile sunt excesive sau irationale. Nota:
Aceasta nu se aplica la copii.

C. Obsesiile sau compulsiile cauzeaza o detresa marcata , sunt consumatoare de timp (iau mai mult de o ora pe zi) sau
interfereaza semnificativ cu rutina normala a persoanei, cu functionarea profesionala (sau scolara) ori cu activitatile sau
relatiile sociale uzuale.



D. Daca este prezenta o alta t-e pe axa I, continutul obsesiilor sau

compulsiilor nu este restrâns la aceasta (de ex., preocuparea pentru

mâncare, în prezenta unei tulburari de comportament alimentar; smulgerea

parului, în prezenta tricotilomaniei; preocupare referitoare la aspect, în

prezenta tulburarii dismorfice corporale; preocupare referitoare la a avea o

maladie severa, în prezenta hipocondriei; preocupare pentru necesitatile

sau fanteziile sexuale, în prezenta unei parafilii, ori ruminatii referitoare la

culpa, în prezenta tulburarii depresive majore).



E. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante (de ex., un drog de abuz, un medicament) ori ale
unei conditii medicale generale.

De specificat daca:


Cu constiinta maladiei redusa: daca cea mai mare parte a timpului în cursul

episodului curent, persoana nu recunoaste ca obsesiile si compulsiile sunt

excesive sau nejustificate.

Stresul Posttraumatic (309.81)



A.Persoana a fost expusa unui eveniment traumatic in care ambele dintre cele care urmeaza sunt prezente:

(1) persoana a experimentat, a fost martora ori a fost confruntata cu un eveniment sau evenimente care au implicat moartea
efectiva, amenintarea cu moartea ori o vatamare serioasa sau o periclitare a integritatii corporale proprii ori a altora,

(2) raspunsul persoanei a implicat o frica intensa, neputinta sau oroare. Nota: La copii, aceasta poate fi exprimata, în schimb,
printr-un comportament dezorganizat sau agitat.



B. Evenimentul traumatic este reexperimentat persistent într-unul (sau mai multe) din urmatoarele moduri:

(1) amintiri detresante recurente si intrusive ale evenimentului, incluzând imagini, gânduri sau perceptii. Nota: La copii mici,
poate surveni un joc repetitiv în care sunt exprimate teme sau aspecte ale traumei;

(2) vise detresante recurente ale evenimentului. Nota: La copii, pot exista vise terifiante fara un continut recognoscibil;

(3) actiune si simtire, ca si cum evenimentul traumatic ar fi fost recurent (include sentimentul retrairii experientei, iluzii,
halucinatii si episoade disociative de flashback, inclusiv cele care survin la desteptarea din somn sau când este intoxicat). Nota:
La copiii mici poate surveni reconstituirea traumei specifice;

(4) detresa psihologica intensa la expunerea la stimuli interni sau externi care simbolizeaza sau seamana cu un aspect al
evenimentului traumatic;

(5) reactivitate fiziologica la expunerea la stimuii interni sau externi care simbolizeaza sau seamana cu un aspect al
evenimentului traumatic.



C. Evitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma si paralizia reactivitatii generale (care nu era prezenta înaintea traumei),
dupa cum este indicat de trei (sau mai multe) dintre urmatoarele:

(1) eforturi de a evita gândurile, sentimentele sau conversatiile asociate cu trauma;

(2) eforturi de a evita activitati, locuri sau persoane care desteapta amintiri ale traumei;


(3) incapacitatea de a evoca un aspect important al traumei;

(4) diminuare marcata a interesului sau participarii la activitati semnificative;

(5) sentiment de detasare sau de înstrainare de altii;

(6) gama restrânsa a afectului (de ex., este incapabil sa aiba sentimente de amor);

(7) sentimentul de viitor îngustat (de ex., nu spera sa-si faca o cariera, sa se casatoreasca, sa aiba copii ori o durata de viata
normala).



D. Simptome persistente de excitatie crescuta (care nu erau prezente înainte de trauma), dupa cum este indicat de doua (sau
de mai multe) dintre urmatoarele:

(1) dificultate în adormire sau în a ramâne adormit;

(2) iritabilitate sau accese coleroase;

(3) dificultate în concentrare;

(4) hipervigilitate;

(5) raspuns de tresarire exagerat.



E. Durata perturbarii (simptomele de la criteriile B, C si D) este de mai mult de o luna.



F. Perturbarea cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic în domeniul social, profesional sau în alte domenii
importante de functionare.

De specificat daca:

Acut: daca durata simptomelor este mai putin de 3 luni.

Cronic: daca durata simptomelor este de 3 luni sau mai mult.

De specificat daca:

Cu debut tardiv: daca debutul simptomelor survine la cel putin 6 luni dupa stresor.

Stresul Acut

A. Persoana a fost expusa unui eveniment traumatic în care ambele dintre

urmatoarele sunt prezente:


(1) persoana a experientat, a fost martora ori a fost confruntata cu un eveniment sau cu evenimente care implica moartea sau
vatamarea grava, efectiva sau amenintatoare, ori o amenintare a integritatii saie sau a altora;

(2) raspunsul persoanei implica frica intensa, neputinta sau oroarea.



B. Fie în timpul experientarii, fie dupa experientarea evenimentului detresant,

individui are trei (sau mai muite) dintre urmatoarele simptome:

(1) sentimentul subiectiv de insensibilitate, de detasare sau de absenta a

reactivitatii emotionale;

(2) o reducere a constiintei ambiantei (de ex., „a fi stupefiat");

(3) derealizare;

(4) depersonalizare;

(5) amnezie disociativa (incapacitatea de a evoca un aspect important al traumei).

C. Evenimentul traumatic este reexperimentat persistent în cel putin unul dintre urmatoarele moduri: imagini, gânduri, vise,
iluzii, episoade de flashback recurente sau sentimentul de retraire a experientei ori detresa la expunerea la lucruri care
amintesc evenimentul traumatic.



D. Evitarea marcata a stimuliior care desteapta amintiri ale traumei (de ex., gânduri, sentimente, conversatii, activitati, locuri,
oameni).



E. Simptome marcate de anxietate sau de excitatie crescuta (de ex., dificultate în adormire, iritabilitate, capacitate de
concentrare redusa, hipervigilitate, raspuns de tresarire exagerat, neliniste motorie).



F. Perturbarea cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic în domeniul social, profesional sau în alte domenii
importante de functionare ori deteriorarea capacitatii de a îndeplini unele sarcini necesare, cum ar fi obtinerea asistentei
medicale ori mobilizarea resurselor personale pentru a vorbi membrilor familiei despre experienta traumatica.



G. Perturbarea dureaza minimum 2 zile si maximum 4 saptamâni de la evenimentul traumatic si survine în decurs de 4


saptamâni de la evenimentul traumatic.



H. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante (de ex., un drog de abuz, un medicament) ori
ale unei conditii medicale generale, nu este explicata mai bine de t-ea psihotica scurta si nu este pur si simplu o exacerbare a
unei tulburari preexistente pe axa I sau axa II.



Anxietatea Generalizata

A.Anxietate si preocupare (expectatie aprehensiva), survenind mai multe zile da decât nu timp de cel putin 6 luni, în legatura
cu un numar de evenimente sau activitati (cum ar fi performanta în munca sau scolara).



B. Persoana constata ca este dificil sa-si controleze preocuparea.



C. Anxietatea si preocuparea sunt asociate cu trei (sau mai multe) dintre urmatoarele sase simptome (cu cel putin câteva
simptome prezente mai multe zile da decât nu, în ultimele 6 luni). Nota: La copii este cerut un singur item.

(1) neliniste sau sentimentul de stat ca pe ghimpi;

(2) a fi rapid fatigabil;

(3) dificultate în concentrare sau senzatia de vid mintal;

(4) iritabilitate;

(5) tensiune musculara;

(6) perturbare de somn (dificultate în a adormi sau în a ramâne adormit ori

somn nelinistit si nesatisfacator).



C Focarul anxietatii si preocuparii nu este limitat la elementele unei tulburari de pe axa I, de exemplu, anxietatea sau panica
nu este în legatura cu a avea un atac de panica (ca în panica), a fi pus în dificultate în public (ca în fobia sociala), a fi
contaminat (ca în t-ea obsesivo-compulsiva), a fi departe de casa sau de rudele apropiate (ca„în anxietatea de separare), a lua
în greutate (ca în anorexia nervoasa), a avea multimple acuze somatice (ca în t-ea de somatizare) sau a avea o maladie grava
(ca în hipocondrie), iar anxietatea si preocuparea nu survin exclusiv în cursul stresului posttraumatic.




E. Anxietatea, preocuparea sau simptomele somatice cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic în domeniul
social, profesional sau în alte domenii de functionare importante.



F. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante (de ex., un drog de abuz, un medicament) ori ale
unei conditii medicale generale (de ex., hipertiroidismul) si nu apare exclusiv în timpul unei tulburari afective, tulburari
psihotice ori ale unei tulburari de dezvoltare pervasiva.



T-ea Anxioasa datorata CMG

A.O anxietate notabila, atacuri de panica, sau obsesii ori compulsii predomina în tabloul clinic.



B. Din istoric, examenul somatic sau datele de laborator este evident faptul ca perturbarea este consecinta fiziologica directa a
unei conditii medicale generale.



C. Perturbarea nu este explicata mai bine de alta t-e mentala (de ex., de t-ea de adaptare cu anxietate în care stresorul este o
conditie medicala generala).



D. Perturbarea nu survine exclusiv în cursul unui delirium.



E. Perturbarea cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic în domeniul social, profesional sau în alte domenii
importante de functionare.

De specificat daca:

Cu anxietate generalizata:

-daca anxietatea sau preocuparea excesiva în legatura cu un numar de evenimente sau activitati predomina în tabloul clinic

Cu atacuri de panica:

-daca atacurile de panica (vezi pag. 432) predomina în

tabloul clinic


Cu simptome obsesivo-compulsive:

-daca obsesiile sau compulsiile predomina în tabloul clinic

Nota de codificare: A se include numele conditiei medicale generale pe axa I, de ex., 293.84 T-e anxioasa datorata
feocromocitomuiui, cu anxietate generalizata; a se codifica, de asemenea, conditia medicala generala pe axa III (vezi anexa G
pentru coduri).



T-ea Anxioasa indusa de o Substanta



A. O anxietate notabila, atacuri de panica, obsesii sau compulsii predomina în tabloul clinic.

B. Din istoric, examenul somatic sau datele de laborator este evident, fie (1),

sau (2):

(1)simptomele de la criteriul A apar în cursul ori în decurs de o luna de la

intoxicatia sau abstinenta de o substanta;

(2) utilizarea unui medicament este etiologic în relatie cu t-ea.



C. Perturbarea nu este explicata mai bine de o t-e anxioasa care nu este indusa de o substanta. Proba ca simptornele sunt
explicate mai bine de o t-e anxioasa care nu este indusa de o substanta poate include

urmatoarele: simptomele preced debutul uzului de substanta (sau al unui

medicament); simptomele persista o perioada substantiala de timp (de ex.,

aproape o luna) dupa încetarea intoxicatiei acute sau a abstinentei severe

ori sunt substantial în exces fata de ceea ce ar fi de asteptat, dat fiind tipul

sau cantitatea de substanta utilizata ori durata uzului, sau exista alta proba

sugerând existenta unei tulburari anxioase independente, noninduse de o

substanta (de ex., un istoric de episoade fara legatura cu o substanta).



D. Perturbarea nu survine exclusiv în cursul unui delirium.




E. Perturbarea cauzeaza o detresa sau deteriorare în domeniul sociai sau

profesional, ori în alte domenii importante de functionare.

Nota: Acest diagnostic trebuie sa fie pus în locul unui diagnostic de intoxicatie cu o substanta sau de abstinenta de o
substanta, numai când simptomele anxioase sunt în exces fata de cele asociate de regula cu sindromul de intoxicatie sau de
abstinenta si când simptomele anxioase sunt suficient de severe pentru a justifica o atentie clinica separata.



A se codifica astfel tulburarile anxioase induse de o substanta specifica:

(291.8 alcool; 292.89 amfetamina sau substante similare amfetamine!;

292-89 cafeina; 292.89 cannabis; 292.89 cocaina; 292.89 halucinogene;

292.89 inhalante; 292.89 phencyciidina (sau substante similare phencyciidinei);292.89 sedative, hipnotice sau anxiolitice;
292.89 alta substanta sau osubstanta necunoscuta).



De specificat daca:

Cu anxietate generalizata: daca anxietatea sau preocuparea în legatura cu

un numar de evenimente sau activitati predomina în tabloul clinic,

Cu atacuri de panica: daCa atacurile de panica (vezi pag. 432) predomina în

tabloul clinic,

Cu simptosne obsesivo-compuisive: daca obsesiile sau compulsiile predomina în tabloul clinic,

Cu simptome fobice: daca simptome fobice predomina în tabloul clinic.

De specificat daca: (vezi tabelul de la pag. 193 pentru aplicabilitatea la substanta):

Cu debut în cursul intoxicatiei: daca sunt satisfacute CrtPtrintoxicatia cu o substanta, iar simptomele apar în cursul
sindromului de intoxicatie,

Cu debut în cursul abstinentei: daca sunt satisfacute CrtPtrabstinenta de o substanta, iar simptomele apar în cursul sau la
scurt timp dupa un sindrom de abstinenta.


T-ILE SOMATOFORME

T-ea de somatizare

A. Un istoric de multe acuze somatice începând înainte de etatea de 30 de ani

care survin o perioada de multi ani si care au drept rezultat solicitarea

tratamentului sau o deteriorare semnificativa în domeniul social, profesional

sau în alte domenii importante de functionare.

B. Fiecare dintre urmatoarele criterii trebuie sa fi fost satisfacute, cu simptome

individuale survenind oricând în cursul perturbarii:

(1) patru simptome algice: un istoric de durere cu cel putin patru sedii sau

functiuni diferite (de ex., cap, abdomen, spate, articulatii, extremitati,

piept, rect, în cursul menstruatie!, raportului sexua! ori mictiunii);

(2) doua simptome gastrointestinale: un istoric de cei putin doua simptome

gastrointestinale, altele decât durerea (de ex., greata, flatulenta, varsaturi,

altele decât în cursul sarcinii, diaree sau intoleranta la diverse alimente);

(3) un simptom sexual: un istoric de cel putin un simptom sexual sau de

reproducere, altul decât durerea (de ex., indiferenta sexuala, disfunctie

erectila sau ejacuJatorie, menstruatii neregulate, sângerare menstruala

excesiva, varsaturi pe toata durata sarcinii);

(4) un simptom pseudoneurologic. un istoric de cel putin un simptom sau

deficit sugerând o conditie neurologica nelimitata la durere (simptome

de conversie, cum ar fi deteriorarea coordonarii sau echilibrului, paralizie

sau scaderea localizata a fortei musculare, dificultate în deglutitie sau

senzatia de nod în gât, afonie, retentie de urina, halucinatii, pierderea

senzatiei tactile sau de durere, diplopie, cecitate, crize epileptice, simptome

disociative, cum ar fi amnezia ori o pierdere a cunostintei, alta decât lesinul),

C. Fie (1), fie (2):

(1)dupa o investigatie corespunzatoare, nici unul dintre simptomele de la


criteriul B nu poate fi explicat complet de o conditie medicala generala

cunoscuta ori de efectele directe ale unei substante (de ex., un drog de

abuz, un medicament);

(2) când exista o conditie medicala generala asemanatoare, acuzele

somatice sau deteriorarea sociala sau profesionala rezultanta sunt în

exces fata de ceea ce ar fi de asteptat din istoric, examenul somatic sau

datele de laborator.

D. Simptomele nu sunt produse intentional sau inventate ca (ca în t-ea

factice sau simulare)

T-ea Somatoforma Nediferentiata

A. Una sau mai multe acuze somatice (de ex., fatigabilitate, pierderea apetitului,

acuze gastrointestinâle sau urinare).

B. Fie (1), fie (2):

(1)dupa o investigatie corespunzatoare, simptomele nu pot fi explicate

complet de o conditie medicala generala cunoscuta ori de efectele

directe ale unei substante (de ex., un drog de abuz, un medicament);

(2) când exista o conditie medicala generala asemanatoare, acuzele

somatice sau deteriorarea sociala ori profesionala rezultata este în exces

fata de ceea ce ar fi de asteptat din istoric, examenul somatic sau datele

de laborator.

C. Simptomele cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic în

domeniul social, profesional sau în alte domenii importante de functionare.

D. Durata perturbarii este de cel putin 6 luni.

E. Perturbarea nu este explicata mai bine de alta t-e mentala (de ex., de

alta t-e somatoforma, de o disfunctie sexuala, de o t-e

afectiva, anxioasa, de somn sau psihotica).

F. Simptomele nu sunt produse intentional sau simulate (ca în t-ea


factice sau în simulare).

T-ea de Conversie

A. Unul sau mai multe simptorne sau deficite afectând functia motorie voluntara

sau senzoriala si care sugereaza o conditie neurologica sau o alta

conditie medicala generala.

B. Factorii psihologici sunt considerati a fi asociati cu simptomul sau deficitul,

deoarece initierea sau exacerbarea simptomului sau deficitului este

precedata de conflicte sau de alti stresori.

C. Simptomul sau deficitul nu este produs intentional sau simulat (ca în

t-ea factice Sau în simulare).

D. Dupa o investigatie corespunzatoare, simptomul sau deficitul nu poate, fi

explicat complet de o conditie medicala generala sau de efectele directe ale

unei substante, ori de un comportament sau experienta sanctionata cultural.

E. Simptomul sau deficitul cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa

clinic în domeniul sociai, profesional sau în alte domenii importante de

functionare, ori justifica evaluarea medicala.

F. Simptomul sau deficitul nu este limitat la durere sau la o disfunctie sexuala,

nu survine exclusiv în cursul tulburarii de somattzare. si nu este explicat mai

bine de alta t-e mentala.

De specificat tipul de simptom sau deficit;

Cu simptom sau.deficit motor

Cu simptom sau deficit senzorial

Cu crize epileptice sau convulsii

Cu tabiou clinic mixt



T-ea Algica

A. Durerea într-unui sau mai multe sedii anatomice este elementul predominant


al tabloului clinic si este suficient de severa pentru a justifica atentie clinica.

B. Durerea cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic în domeniul

social, profesional sau în alte domenii importante de functionare.

C. Factorii psihologici sunt considerati a avea un rol important în debutul,

severitatea, exacerbarea sau persistenta durerii.

D. Simptomul sau deficitul nu este produs intentional sau simulat (ca în

t-ea factice sau simulare).

E. Durerea nu este explicata mai bine de o t-e afectiva, anxioasa sau

psihotica si nu satisface CrtPtrdispareunie.

A se codifica dupa cum urmeaza:

307.80 T-e algica asociata cu factori psihologici: factorii psihologici

sunt considerati a avea roiul major în debutul, severitatea, exacerbarea sau

persistenta durerii, (Daca este prezenta o conditie medicala generala,

aceasta nu are un rol major în debutul, severitatea, exacerbarea sau

persistenta durerii). Acest tip de t-e aigica nu este diagnosticat daca

sunt satisfacute, de asemenea, CrtPtrt-ea de somatizare.

De specificat daca:

Acuta: durata de mai putin de 6 luni

Cronica: durata de 5 luni sau mai mult

307,89 T-e aigica asociata, atât cu factori psihologici, cât si cu o conditie

medicala generala: atât factorii psihologici, cât si o conditie medicala

generala sunt considerati a avea roluri importante în debutul, severitatea,

exacerbarea sau persistenta durerii. Conditia medicala generala asociata sau

sediul anatomic al durerii (vezi mai jos) este codificat pe axa III.

De specificat daca:

Acuta: daca durata e-ste de mai putin de 6 luni

Cronica: durata de 6 luni sau mai mult


Nota: Urmatoarea nu este considerata t-e mentala si este inclusa aici

pentru a facilita diagnosticul diferential.

T-e algîca asociata cu o conditie medicala generala: o conditie medicala

generala are un rol major în debutul, severitatea, exacerbarea sau persistenta

durerii. (Daca sunt prezenti si factori psihologici, acestia nu sunt considerati a

avea un rol major în debutul, severitatea, exacerbarea sau persistenta durerii).

Codul disonostic pentru durere este selectat pe baza cond!+'A> mpHiralp

generale asociate, daca a fost stabilita vreuna (vezi anexa G) ori pe sediul

anatomic al durerii, daca conditia medicala generala nu a fost înca precis

stabilita — de exemplu, regiunea lombara (724.2), sciatica (724.3), pelvina

(625.9), cefalee (784.0), faciala (784.0), toracica (786.50), articulara (719.4),

osoasa (733.90), abdominala (789.0), mamara (611.71), renala (788.0),

auriculara (388.70), oculara (379.91), orofaringiana (784.1), dentara (525.9),

urinara (788.0).

Hipocondrie

A. Preocuparea subiectului în legatura cu faptul ca ar avea sau chiar ideea ca

are o maladie severa, bazata pe interpretarea eronata de catre acesta a

simptomelor corporale.

B. Preocuparea persista în dispretul evaluarii medicale corespunzatoare si a

asigurarifcie contrariu.

C. Convingerea de Sa criteriul A nu este de intensitate deliranta (ca în t-ea

deliranta, tip somatic), si nu este limitata la o preocupare circumscrisa

la aspect (ca în t-ea dismorfica corporala).

D. Preocuparea cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic în

domeniul social, profesional ori în alte domenii importante de functionare.

E. Durata perturbarii este de cel putin 6 luni.

F. Preocuparea nu este explicata mai bine de anxietatea generalizata, t-ea


obsesivocompulsiva, panica, un episod depresiv major, anxietatea de

separare sau alta t-e somatoforma.

De specificat daca:

Cu constiinta maladiei redusa: daca, pentru cea mai mare parte a timpului

în cursul episodului curent, persoana nu recunoaste ca preocuparea

referitoare la avea o maladie este excesiva sau nejustificata.

T-ea Dismorfica Corporala

A. Preocupare pentru un presupus defect în aspect. Daca este prezenta si o

USOSrS SnCffîaiic liZiCâ, pfGOCuparcâ pErSOanei 6Ste iTidfCdt eXCSSiVd.

B. Preocuparea cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic în

domeniul social, profesional ori în alte domenii importante de functionare.

C^ Preocuparea nu este explicata de alta t-e mentala (de ex., de insatisfactia

în legatura cu conformatia si dimensiunea corpului în anorexia nervoasa).

T-ea somatoforma fara alta specificatie

Aceasta categorie include tulburarile cu simptome somatoforme care nu satisfac

CrtPtrnici o t-e somatoforma specifica. Exemplele includ:

1. Pseudociesisul: convingerea falsa ca ar fi însarcinata, asociata cu semne

obiective de sarcina, acestea putând include marirea abdomenului (desi

ombilicul nu este sters), reducerea fluxului menstrual, amenoreea, senzatia

subiectiva de miscari fetale, greata, marirea sânilor si secretii si dureri de

travaliu la data presupusa a nasterii. Pot fi prezente modificari endocrine (de

ex., o tumora secretanta de hormoni).

2. O t-e implicând simptome hipocondriace nonpsihotice cu o durata de

mai putin de 6 luni.

3. O t-e implicând acuze somatice neexplicate (de ex., fatigabilitate sau

debilitate corporala) cu o durata de mai putin de 6 luni si care nu se datoreaza

altei tulburari mentale.


T-ILE FACTICE

T-ea Factice

A. Producerea intentionata sau simularea de simptome sau semne psihologice

sau somatice.

B. Motivatia comportamentului o constituie asumarea rolului de pacient.

C. Mobiluriie externe pentru comportament (cum ar fi avantajul economic,

evitarea responsabilitatilor legale sau ameliorarea sanatatii fizice, ca în

simulare) sunt absente.

Se codifica pe baza tipului:

300.16 Cu simptome si semne psihologice predominante: daca simptomele

si semnele psihologice predomina în tabloul clinic,

300.1.9 Cu simptome si semne somatice predominante: daca simptomele si

semnele somatice predomina în tabloul clinic,

300.19 Cu simptome si semne somatice si psihologice combinate: daca atât

simptomele si semnele somatice, cât si cele psihologice sunt prezente, dar

nici unele nu predomina în tabloul clinic.

T-ILE DISOCIATIVE

Amnezia Disociativa

A. Perturbarea predominanta o constituie unu! sau mai multe episoade de

incapacitate de a evoca informatii personale importante, de regula de

natura traumatica sau stresanta, si care este prea întinsa pentru a putea fi

explicata de uitarea comuna.

B. Perturbarea nu survine exclusiv în cursul tulburarii de identitate disociativa,

fugii disociative, stresului posttraumatic, stresului acut sau tulburarii de

somatizare si nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante

(de ex., un drog de abuz, un medicament) sau ale unei conditii neurologice


ori ale altei conditii medicale generale (de ex., t-ea amnestica

datorata unui traumatism cranian).

C. Simptomele cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic în

domeniul social, profesional sau în alte domenii de functionare importante.

Coteriile de diagnostic pentru 300.13 Euga Disociativa

A. Perturbarea predominanta o constituie o calatorie inopinata departe de casa

sau de locui uzual de munca, cu incapacitatea de a reaminti propriul trecut.

B. Confuzie referitoare Ia identitatea personala sau asumarea unei noi

identitati (partial sau complet).

C. Perturbarea nu survine exclusiv în cursul tulburarii de identitate disociativa

si nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante (de ex., un

drog de abuz, un medicament) sau ale unei conditii medicale generale (de

ex., epilepsia de lob temporal).

D. Simptomele cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic în

domeniul social, profesional sau în alte domenii importante de functionare.

Fuga Disociativa

A. Perturbarea predominanta o constituie o calatorie inopi nata departe de casa

sau de locul uzual de munca, cu incapacitatea de a reaminti propriul trecut.

B. Confuzie referitoare la identitatea personala sau asumarea unei noi

identitati (partial sau complet).

C. Perturbarea nu survine exclusiv in cursul t ulburarii de identitate disociativa

si nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante (de ex., un

drog de abuz, un medicament) sau ale unei conditii medicale generale (de

ex., epilepsia de lob temporal).

D. Simptomele cauzeaza o detresa s au deteriorare semnificativa clinic in

domeniul social, profesional sau in alte domenii importante de functionare.

T-ea de identitate Disociativa

A. Prezenta a doua sau mai multe stari de personalitate sau identitati distincte


(fiecare cu propriul sau pattern durabil de percepere, relationare cu, si

gândire despre ambianta si sine).

B. Cel putin doua dintre aceste stari de personalitate sau identitati iau în mod

recurent controlul comportamentului persoanei.

C. Incapacitatea de a evoca informatii personale importante, care este prea

extinsa pentru a putea fi explicata prin uitarea comuna.

D. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante

(de ex., unui blackouts sau comportament haotic, în cursul intoxicatiei

alcooiice) sau ale unei conditii medicale generale (de ex., unei crize partiale

complexe). Nota: La copii, simptomele nu sunt atribuibile unor companioni

de joc imaginari sau altui joc fantezist.

T-ea de depersonalizare

A. Experientari recurente si persistente aie sentimentului de detasare de, si de

ca si cum subiectul este un observator extern ai propriilor procese mentale

sau al propriului corp (de ex., sentimentui subiectului ca viseaza ).

B. -în timpul experientelor de depersonalizare, testarea realitatii ramâne intacta.

C. Depersonalizarea cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic în

domeniul social, profesional sau în alte domenii importante de functionare,

D. Experienta de depersonalizare nu survine exclusiv în cursui altei tulburari

mentale, cum ar fi schizofrenia, panica, stresul acut ori alta t-e

disociativa si nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante

(de ex., un drog de abuz, un medicament) sau unei conditii medicale

generale (de ex., epilepsiei de lob temporal).

T-ea disociativa fara alta specificatie

Aceasta categorie este inclusa pentru tulburarile în care elementul predominant

este un simptom disociativ (adica, o ruptura în functiile de regula integrate ale

constiintei, memoriei, identitatii sau perceperii ambiantei), care nu satisfac criteriile


pentru nici o t-e disociativa specifica. Exemplele includ:

1. Tablouri clinice similare tulburarii de identitate disociativa, dar care nu satisfac

complet CrtPtraceasta t-e. Exemplele includ tablourile clinice în

care a) nu exista doua sau mai multe stari de personalitate distincta ori b) nu

apare amnezia pentru informatiile personale importante.

2. Derealizarea neînsotita de depersonalizare Ia adulti,

3. Starile de disociere care apar la indivizii care au fost supusi unor perioade de

persuasiune coercitiva prelungita si intensa (de ex., spalarea creierului,

reformarea gândirii sau îndoctrinarea în timpul captivitatii).

4. Transa disociativa; perturbari unice sau episodice în starea de constiinta,

identitate sau memorie, care sunt proprii anumitor locuri si culturi. Transa

disociativa implica- îngustarea constiintei ambiantei imediate sau

comportamente ori miscari stereotipe care sunt experientate ca fiind deasupra

prfepriului control. Transa cu posesiune implica înlocuirea sentimentului uzual

al identitatii personale cu o noua identitate, atribuita influentei unui spirit,

puteri, zeitati sau altei persoane si este asociata cu miscari, „involuntare"

stereotipe sau cu amnezie; este cea mai frecventa t-e disociativa în Asia.

Exemplele includ amok (Indonezia), bebainan (Indonezia), latah (Malaiezia),

pibloktocj (zona arctica), ataque de nervios (America Latina) si posesiunea (India).

T-ea disociativa sau transa nu este o parte normala a unei practici

religioase sau culturale colective larg acceptate. (Vezi pag. 785 pentru criteriile

de cercetare sugerate).

5. Pierderea cunostiintei, stuporul sau coma nonatribuibile unei conditii medicale

generale.

6. Sindromul Ganser: datul de raspunsuri alaturi la întrebari (de ex., „2 plus 2 fac

5"), când nu este asociat cu amnezia disociativa sau cu fuga disociativa.


T-ILE SEXUALE SI DE IDENTITATE SEXUALA

T-ILE DORINTEI SEXUALE

Dorinta Sexuala Diminuata

A. Fantezii sexuale si dorinta de activitate sexuala persistent sau recurent

deficitare (sau absente). Judecata de deficienta sau de absenta este facuta

de clinician, luând în consideratie factorii care afecteaza functionarea

sexuala, cum ar fi etatea si contextul vietii persoanei.

B. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultate interpersonala marcata .

C. Disfunctia sexuala nu este explicata mai bine de alta t-e de pe axa I

(cu exceptia altei disfunctii sexuale) si nu se datoreaza exclusiv efectelor

fiziologice directe ale unei substante (de ex., un drog de abuz, un

medicament) ori ale unei conditii medicale generale.

De specificat tipul:

Tip primar

Tip capatat

De specificat tipul:

Tip generalizat

Tip situational

De specificat:

Datorata factorilor psihologici

Datorata factorilor combinati

Aversiunea Sexuala

A. Aversiune extrema, recurenta sau persistenta fata de contactul sexual si

evitarea tuturor (sau aproape a tuturor) contactelor sexuale genitale cu un

partener sexual.

B. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultate interpersonala marcata .


C. Disfunctia sexuala nu este explicata mai bine de alta t-e de pe axa i

(cu exceptia altei disfunctii sexuale).

De specificat tipul:

Tip primar

Tip capatat

De specificat tipul:

Tip situationaf

Tip generalizat

De specificat:

Datorata factoriSor psihologici

Datorata factorilor combinati

T-ILE EXCITATIEI SEXUALE

t-ea de Excitatie Sexuala a Femeii

A. Incapacitatea persistenta sau1 recurenta de a atinge sau de a mentine pâna

!a realizarea activitatii sexuale, un raspuns adecvat de lubrifiere-turgescenta

la excitatia sexuala.

B. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultate interpersonala marcata.

C. Disfunctia sexuala nu este explicata mai bine de alta t-e de pe axa I

(cu exceptia altei disfunctii sexuale) si nu se datoreaza exclusiv efectelor

fiziologice directe ale unei substante (de ex., un drog de abuz, un

medicament) ori ale unei conditii medicale generale.

De specificat tipul:

Tip primar

Tip capatat

De specificat tipul:

Tip generalizat

Tip situational


De specificat:

«», Datorata factorilor psihologici

Datorata factorilor combinati

T-ea de Erectie a Barbatului

A. Incapacitatea recurenta sau persistenta de a atinge ori de a mentine o

erectie adecvata pâna a realizarea activitatii sexuale.

B. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultate interpersonala marcata .

C. Disfunctia erectila nu este explicata mai bine de alta t-e de pe axa I

(alta decât o disfunctie sexuala) si nu se datoreaza exclusiv efectelor

fiziologice ale unei substante (de ex., un drog de abuz sau un medicament)

ori ale unei conditii medicale generale.

De specificat tipul:

Tip primar

Tip capatat

De specificat tipul:

Tip generalizat

Tip sltuational

De specificat:

Datorata factorilor psihologici

Datorata unor factori combinati

T-ILE ORGASMICE

T-ea de Orgasm a Femeii

A. întârzierea sau absenta, persistenta sau recurenta, a orgasmului, dupa o

faza de excitatie sexuala normala. Femeile prezinta o mare variabilitate în

tipul sau intensitatea stimularii care declanseaza orgasmul. Diagnosticul de

t-e de orgasm a femeii trebuie sa se bazeze pe judecata clinicianului


ca abilitatea orgasmica a femeii este mai redusa decât ar fi rezonabil pentru

etatea femeii, experienta sa sexuala si adecvarea stimularii sexuale pe care

0 primeste.

B. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultate interpersonala marcata .

C. Disfunctia orgasmica nu este explicata mai bine de alta t-e de pe axa

1 (cu exceptia altei disfunctii sexuale) si nu se datoreaza exclusiv efectelor

fiziologice directe ale unei substante (de ex., un drog de abuz, un

medicament) sau ale unei conditii medicale generale.

De specificat tipul:

Tip primar

Tip capatat

De specificat tipul:

Tip generalizat

Tip situational

De specificat:

Datorata factorilor psihologici

Datorata unor factori combinati

T-ea de Orgasm a Barbatilor

A. întârzierea sau absenta, persistenta sau recurenta, a orgasmului, dupa o

faza de excitatie sexuala normala în cursul activitatii sexuale pe care

clinicianul, tinând cont de etatea persoanei, o considera a fi adecvata în

focalizare, intensitate si durata.

B. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultate interpersonala marcata .

C. Disfunctia orgasmica nu este explicata mai bine de alta t-e de pe axa

I (cu exceptia altei disfunctii sexuale) si nu se datoreaza exclusiv efectelor

fiziologice directe ale unei substante (de ex., un drog de abuz, un

medicament) ori ale unei conditii medicale generale.


De specificat tipul:

Tip primar

Tip capatat

De specificat tipul:

Tip generalizat

Tip situational

De specificat:

Datorata factorilor psihologici

Datorata unor factori combinati

Ejacularea Precoce

A. Ejaculare persistenta sau recurenta la o excitatie sexuala minima, înaintea,

în timpul sau scurt timp dupa penetrare, si înainte ca persoana s-o doreasca.

Clinicianul trebuie sa tina cont de factorii care afecteaza durata fazei de

excitatie, cum ar fi noutatea partenerei sau situatiei sexuale si frecventa

recenta a activitatii sexuale.

B. Perturbarea cauzeaza, o detresa sau dificultate interpersonala marcata .

C. Ejacularea precoce nu se datoreaza exclusiv efectelor directe ale unei

substante (de ex., abstinentei de opiacee).

De specificat tipul:

Tip primar

Tip capatat

De specificat tipul:

Tip generalizat

Tip situational

De specificat:

Datorata factorilor psihologici

Datorata factorilor combinati


T-ILE SEXUALE DUREROASE

Dispareunie

A. Durere genitala recurenta sau persistenta asociata cu contactul sexual, fie la

barbat, fie la femeie.

B. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultate interpersonala marcata .

C. Perturbarea nu este cauzata exclusiv de vaginism sau de lipsa de lubrifiere,

nu este explicata mai bine de alta t-e de pe axa I (cu exceptia altei

disfunctii sexuale) si nu se datoreaza exclusiv efectelor fiziologice ale unei

substante (de ex., un drog de abuz, un medicament) ori ale unei conditii

medicale generale.

De specificat tipul:

Tip primar

Tip capatat

De specificat tipul:

Tip generalizat

Tip situatîonaf

De specificat:

Datorata factorilor psihologiei

Datorata unor factori combinati

Vaginism

A. Spasm involuntar, persistent sau recurent, al musculaturii treimii externe a

vaginului, care interfereaza cu actul sexual.

B. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultate interpersonala marcata .

C. Perturbarea nu este explicata mai bine de alta t-e de pe axa I (de ex.,

t-ea de somatizare) si nu este datorata exclusiv efectelor fiziologice

directe ale unei conditii medicale generale.

De specificat tipul:


Tip primar

Tip capatat

De specificat tipul:

Tip generalizat

Tip situatîoma!

De specificat:

Datorat factorilor psihoiogid

Datorat unor factori combinati

DISFUNCTIE SEXUALA DATORATA UNEI ... CMG

Disfunctia Sexuala datorata ... CMG

A. Disfunctie sexuala semnificativa clinic care duce la detresa sau dificultate

interpersonala marcata si predomina în tabloul clinic.

B. Din istoric, examenul somatic sau datele de laborator rezulta proba ca

disfunctia sexuala este explicata integral de efectele fiziologice directe ale

unei conditii medicale generale.

C. Perturbarea nu este explicata mai bine de alta t-e mentala (de ex.,

t-ea depresiva majora).

A se selecta codul si termenul pe baza disfunctiei sexuale predominante:

625.8 Dorinta sexuala diminuata a femeii datorata ...(Se indica conditia

medicala generala]: daca dorinta sexuala deficitara sau absenta este

elementul predominant

608.89 Dorinta sexuaia diminuata a barbatuiui datorata ...[Se indica

conditia medicala generala]; daca dorinta sexuala deficitara sau absenta

este elementul predominant

607.84 T-e de erectie a barbatului datorata...[Se indica conditia medicala

generala]; daca disfunctia erectila a barbatului este elementul predominant

6.25.0 Dispareunie feminina datorata...[Se indica conditia medicala generala]:


daca durerea asociata cu actul sexual este elementul predominant

608,89 Dispareunie masculina datorata...[Se indica conditia medicala generala]:

daca durerea asociata cu actul sexual este elementul predominant

625.8 Alta disfunctie sexuaia a femeii datorata.../Se indica conditia

medicala generala]: daca predomina un alt element (de ex., t-ea de

orgasm) sau nu predomina nici un element

608.89 Alta disfunctie sexuala a barbatului datorata.../"Se indica conditia

medicala generala]: daca predomina un alt element (de ex., t-ea de

orgasm) sau nu predomina nici un element

Nota de codificare: Numele conditiei medicale generale se incude pe axa I, de

ex., 607.84 T-e de erectie a barbatului datorata diabetului zaharat;

conditia medicala generala se include pe axa II! (vezi anexa G pentru coduri).

Disfunctia Sexuala indusa de o Substanta

A. Disfunctie sexuala semnificativa clinic, care duce la detresa ori ia dificultate

interpersonala marcata si predomina în tabloul clinic.

B. Exista probe din istoric, examenul somatic si datele de laborator, ca

disfunctia sexuala este explicata integral de uzul de o substanta, dupa curn

este indicat, fie de (1), sau (2):

(1) simptomeie de la criteriul A apar în cursul intoxicatiei sau în mai putin de

o luna de la intoxicatia cu o substanta,

(2) utilizarea unui medicament este etiologic în legatura cu perturbarea.

C. Perturbarea nu este explicata mai bine de o disfunctie sexuala care nu este

indusa de o substanta. Proba ca simptomeie sunt explicate mai bine de o

disfunctie sexuala care nu este indusa de o substanta poate include

urmatoarele: simptomeie preced debutul uzului sau dependentei de o

substanta (sau al uzului de un medicament); simptomeie persista o perioada

considerabila de timp (de ex., aproximativ o iuna) dupa încetarea


intoxicatiei sau sunt substantial în exces fata de ceea ce ar fi de asteptat, dat

fiind tipul sau cantitatea de substanta utilizata sau durata uzului, ori exista

alte date care sugereaza existenta unei disfunctii sexuale independente,

neinduse de o substanta (de ex., un istoric de episoade recurente fara

legatura cu o substanta).

Nota: Acest diagnostic trebuie pus în locul unui diagnostic de intoxicatie cu o

substanta, numai când disfunctia sexuala este în exces fata de cea asociata de

regula cu sindromul de intoxicatie si când disfunctia este suficient de severa

pentru a justifica o atentie clinica separata.

A se codifica astfel disfunctia sexuala indusa de [substanta specifica]:

291.8 alcool; 292.89 amfetamina (sau o substanta similara amfetamine!);

292.89 cocaina; 292.89 opiacee; 292.89 sedative, hipnotice sau anxiolitice,

292.89 alta substanta (ori o substanta necunoscuta).

De specificat daca :

Cu dorinta deteriorata

Cu excitatie deteriorata

Cu orgasm deteriorat

Cu durere sexuala

De specificat daca :

Cu debut în cursul intoxicatiei: daca sunt satisfa cute CrtPtrintoxicatia

cu o substanta, rar simptomeie apar în cursul sindromului de intoxicatie.

PARAFILIILE

Exhibitionism

A. în decursul unei perioade de cel putin 6 luni, fantezii excitante sexual,

intense, recurente, pulsiuni sexuale sau comportamente implicând

expunerea organelor genitale proprii unui strain insuspectant.

B. Persoana a actionat, conform acestor pulsiuni sexuale, ori pulsiunile sau


fanteziile sexuale cauzeaza o detresa sau dificultate interpersonala

marcata.

Fetisism

A. în decursul unei perioade de cel putin 6 luni, fantezii excitante sexual

intense, recurente, pulsiuni sexuale sau comportamente implicând uzul

unor obiecte inerte (de ex., lenjerie feminina).

B. Fanteziile, pulsiuniie sexuale sau comportamentale cauzeaza o detresa sau

deteriorare semnificativa clinic în domeniul social, profesional sau în alte

domenii importante de functionare.

C. Obiectele fetis nu sunt limitate la articole de îmbracaminte feminina

utilizate în travestire (ca în fetisismul transvestic) sau ia instrumente

destinate stimularii genitale tactile (de ex., un vibrator).

Frotteurism

A. in cursul unei perioade de cel putin 5 luni, fantezii excitante sexual, intense,

recurente, pulsiuni sexuale sau comportamente implicând atingerea sau

frecarea de o persoana care nu consimte.

B. persoana a actionat conform acestor pulsiuni sexuale, ori pulsiuniie sau

fanteziile sexuale cauzeaza o detresa sau dificultate interpersonala marcata.

Pedofilie

A. în cursu! unei perioade de cel putin 6 luni, fantezii excitante sexual, intense,

recurente, pulsiuni sexuale sau comportamente implicând activitatea

sexuala cu un copi! sau cu copii prepubertari (în general în etate de 13 ani

sau mai mici).

B. Persoana a actionat conform acestor pulsiuni sexuale, sau pulsiunile sau fanteziile

sexuale cauzeaza o detresa sau dificultate interpersonaia marcata.

C. Persoana este în etate de cel putin 16 ani si cucei putin 5 ani mai mare decât


copilul sau copii de ia criteriul A.

Nota: A nu se include un individ în ultima parte a adolescentei implicat într-o

relatie sexuala care continua cu un altul (alta) în etate de 12-1.3 ani.

De specificat daca:

Atras sexual de barbati

Atras sexual de femei

Atras sexual de ambele sexe

De specificat daca:

Limitata la incest

De specificat tipui:

Tip exclusiv (atras numai de copii)

Tip nonexclusiv

Masochismul Sexual

A. în cursul unei perioade de cel putin 6 luni, fantezii excitante sexual, intense,

recurente, pulsiuni sexuale sau comportamente implicând actul (real, nu

simulat) de a fi umilit, batut, legat sau facut sa sufere în alt mod.

B. Fanteziile, pulsiunile sexuale sau comportamentale cauzeaza o detresa sau

deteriorare semnificativa clinic în domeniul social, profesional sau în alte

arii importante de functionare.

Sadismul Sexual

A. în cursul unei perioade de cel putin 6 luni, fantezii excitante sexual, intense,

recurente, pulsiuni sexuale sau comportamente implicând acte (reale, nu

simulate) în care suferinta psihica sau fizica a victimei (inclusiv umilirea) este

excitanta sexual pentru persoana.

B. Persoana a actionat conform acestor pulsiuni sexuale cu o persoana care nu

consimte, sau puisiunile sau fanteziile sexuale cauzeaza o detresa sau

dificultate interpersonala marcata.


Fetisismul Transvestic

A. în decursul unei perioade de cel putin 6 luni, la un barbat heterosexual, fantezii

excitante sexual, intense, recurente, pulsiuni sexuale sau comportamente

implicând travestirea.

B. Fanteziile, pulsiunile sexuale sau comportamentele cauzeaza o detresa sau

deteriorare semnificativa clinic în domeniul social, profesional sau în alte

domenii importante de functionare.

De specificat daca:

Cu disforie sexuala: daca persoana are un discomfort persistent în legatura

cu identitatea sau rolul sexului.

Voyeurism

A. în cursul unei perioade de cel putin 6 luni, fantezii excitante sexual, intense,

recurente,pulsiuni sexuale sau comportamente implicând actul observarii

unei persoane care nu suspecteaza nimic si care este nuda, în curs de

dezbracare sau în activitate sexuala ,

B. Persoana a actionat conform acestor pulsiuni sexuale, sau pulsiunile sau

fanteziile sexuale cauzeaza detresa sau dificultate interpersonala marcata .

T-ILE DE IDENTITATE SEXUALA

T-ea de identitate Sexuala

A. O puternica si persistenta identificare cu sexul opus (nu doar dorirea unora

dintre avantajele percepute cultural ale faptului de a fi de celalalt sex).

La copii perturbarea se manifesta prin patru (sau mai multe) dintre urmatoarele:

(1) dorinta declarata în mod repetat de a fi ori pretentia ca (el sau ea) este

de celalalt sex;

(2) la baieti, preferinta pentru travestire sau îmbracaminte care simuleaza

pe cea feminina; la fete, preferinta de a se îmbraca numai cu vestimente

tipic masculine;


(3) preferinte persistente si puternice pentru roluri de sex opus în jocuri din

imaginatie sau fantezii persistente de a fi de celalalt sex;

(4) dorinta intensa de a participa la jocuri sau distractii tipice celuilalt sex;

(5) preferinta puternica pentru companioni de joaca de celalalt sex.

La adolescenti si adulti perturbarea se manifesta prin simptome cum ar fi

dorinta declarata de a fi de celalalt sex, trecerea frecventa ca fiind de

celalalt sex, dorinta de a trai sau de a fi tratat ca fiind de celalalt sex ori

convingerea ca (el sau ea) are reactii si sentimente tipice celuilalt sex.

B. Disconfort persistent în legatura cu sexul sau ori sentimentul de inadecvare

în rolul genului acelui sex.

La copii, perturbarea se manifesta prin oricare dintre urmatoarele: la baieti,

afirmatia ca penisul sau testiculele lor sunt dezgustatoare sau ca vor dispare

ori afirmatia ca ar fi mai bine daca nu ar avea penis sau aversiune.fata de

jocurile cu învalmaseala si rejectarea jucariilor, jocurilor si activitatilor tipic

masculine; ia fete, refuzul de a urina în pozitie sezânda, afirmatia ca au sau

ca le va creste penis, sau afirmatia ca nu doresc sa le creasca sânii sau sa aiba

menstruatii sau aversiune marcata fata de îmbracamintea feminina normativa

La adolescenti si la adulti perturbarea se manifesta prin simptome cum ar fi

preocuparea pentru debarasarea de caracteristicile sexuale primare si

secundare (de ex., solicitarea de hormoni, interventie chirurgicala sau alte

procedee pentru a modifica somatic caracteristicile sexuale spre a simula

celalalt sex) ori credinta ca el sau ea a fost nascut(a) cu un sex eronat.

C Perturbarea nu este concomitenta cu o conditie intersexuala somatica.

D. Perturbarea cauzeaza detresa sau deteriorare semnificativa clinic în

domeniul social, profesional sau în alte domenii importante de functionare.

Se codifica pe baza etatii actuale:

302.6 T-e de identitate sexuala ia copii


302.85 T-e de identitate sexuala la adolescenti sau ia adulti

De specificat daca: (pentru indivizii maturi sexual):

Atras sexual de barbati

Atras sexual de femei

Atras sexual atât de femei, cât si de barbati

Neatras sexual, nici de femei si nici de barbati

T-ILE DE CP ALIMENTAR

Anorexia Nervoasa

A. Refuzul de a mentine greutatea corporala ia, sau deasupra unei greutati

normale minime pentru etatea si înaltimea sa (de ex., pierdere în greutate

ducând la mentinerea greutatii corporale la mai putin de 85% din cea

sperata sau incapacitatea de a lua în greutate piusui sperat în cursul

perioadei de crestere, ducând la o greutate corporala de mai putin de 85%

din cea sperata).

B. Frica intensa de a nu lua în greutate sau de a deveni gras(a), chiar daca este

subponderal(a).

C. Perturbarea modului în care este experientata greutatea sau conformatia

corpului propriu, nedatorata influentei greutatii sau conformatiei corporale

asupra autoevaluarii sau negarea seriozitatii greutatii corporale actuale scazute.

D. La femeile postmenarhice, amenoree, adica absenta a cel putin trei cicluri

menstruale consecutive. (O femeie este considerata a avea amenoree, daca

menstrele sale survin namai dupa administrarea de hormoni, de ex., estrogeni).

De specificat tipul:

Tip restrictiv: în cursul episodului actual de anorexie nervoasa, persoana

nu s-a angajat regulat într-un comportament de mâncat compulsiv sau

de purgare (adica, varsaturi autoprovocate sau abuz de laxative,


diuretice sau ciisme)

Tip de mâncat compuisiv/purgare: în cursui episodului actual de anorexie

nervoasa, persoana se angajeaza în mod regulat într-un comportament

de mâncat compulsiv sau de purgare (adica, varsaturi autoprovocate sau

abuz de laxative, diuretice sau ciisme)

Bulimia Nervoasa

A. Episoade recurente de mîncat compulsiv. Un episod de mîncat compulsiv se

caracterizeaza prin ambii itemi care urmeaza:

(1) mâncatul într-o anumita perioada de timp (de ex., în decursul unei

perioade de doua ore), a unei cantitati de mâncare mai mare decât cea

pe care ar mânca-o cei mai multi oameni într-o perioada, similara, de

timp si în circumstante similare.

(2) sentimentul de iipsa de control al mîncatului în cursul episodului (de ex.,

sentimentul ca persoana respectiva nu poate stopa mâncatul sau

controla ce sau cât de mult manânca).

B. Comportament compensator inadecvat recurent în scopul prevenirii luarii în

greutate, cum ar fi varsaturile autoprovocate, abuzul de laxative, diuretice,

clisme sau alte medicamente, postul sau exercitiile excesive.

C. Mâncatul compulsiv si comportamentele compensatorii inadecvate apar

ambele, în medie de ce! putin doua ori pe saptamâna, timp de 3 Suni.

D. Autoevaluarea este în mod nejustificat influentata de conformatia si

greutatea corpului.

E. Perturbarea nu survine exclusiv în cursul episoadelor de anorexie nervoasa.

De specificat tipul:

Tip de purgare: în cursul episodului curent de bulimie nervoasa, persoana sa

angajat regulat în autoprovocarea de varsaturi sau în abuzul de laxative,

diuretice sau clisme.


Tip de nonpurgare: în cursul episodului curent de buiimie nervoasa,

persoana a utilizat alte comportamente compensatorii inadecvate cum ar fi

postul sau exercitiile excesive, dar nu s-a angajat în mod regulat în varsaturi

autoinduse sau în abuzul de iaxative, diuretice sau clisme.

T-ILE DE SOMN

DISSOMNIILE

Insomnia Primara

A. Acuza predominanta o constituie dificultatea în initierea sau mentinerea

somnului ori somnul nereconfortant, pentru cel putin o luna.

B. Perturbarea de somn (sau fatigabilitatea asociata din timpul ziiei) cauzeaza

o detresa sau deteriorare semnificativa clinic în domeniul social,

profesionala ori în alte domenii importante de functionare.

C. Perturbarea somnului nu survine exclusiv în cursul narcolepsiei, tulburarii de

somn în legatura cu respiratia, tulburarii ritmului circadian de somn sau al

unei parasomnii.

D. Perturbarea nu survine exclusiv în cursul altei tulburari mentale (de ex.,

t-ea depresiva majora, anxietatea generalizata sau deliriumul).

E. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante

(de ex., un drog de abuz, un medicament) ori ale unei conditii medicale

generale.

Hipersomnia Primara

A. Acuza predominanta o constituie somnolenta excesiva pentru cel putin o

luna (sau mai putin daca este recurenta), evidentiata, fie prin episoade prelungite

de somn, fie prin episoade de somn diurn care survin aproape zilnic.

B. Somnolenta excesiva cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic în

domeniul social, profesional ori în alte domenii importante de functionare.


C. Somnolenta excesiva nu este explicata mai bine de insomnie si nu survine

exclusiv în cursul evolutiei altei tulburari de somn (de ex., narcolepsia,

t-ea de somn în legatura cu respiratia, t-ea ritmului circadian

de somn-vigilitate sau parasomnia) si nu poate fi explicata printr-o cantitate

inadecvata de somn.

D. Perturbarea nu survine exclusiv în cursul altei tulburari mentale.

E. Perturbarea nu se datoreaza exclusiv efectelor fiziologice directe ale unei

substante (de ex., un drog de abuz, un medicament) sau ale unei conditii

medicale generale.

De specificat daca:

Recurenta: daca exista perioade de somnolenta excesiva care dureaza cei

putin 3 zile, survenind de mai multe ori într-un an, timp de cel putin 2 ani.

Narcolepsie

A. Atacuri irezistibile de somn reconfortant survenind zilnic, timp de cel putin

3 luni.

B. Prezenta uneia sau a ambelor, din cele ce urmeaza:

(1)cataplexie (adica, scurte episoade de pierdere bilaterala a tonusului

muscular, cel mai adesea în asociere cu o emotie intensa);

(2) intruziuni recurente de elemente ale somnului cu miscari oculare rapide

(REM) în tranzitia de la somn la vigilitate, manifestate fie prin halucinatii

hipnopompice sau hipnagogice, ori paralizie de somn, la începutul sau la

terminarea episoadelor de somn.

C. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante

(de ex., un drog de abuz, un medicament) sau ale altei conditii medicale generale.

T-ea de Somn în Legatura cu Respiratia

A. întrerupere a somnului, ducând la somnolenta excesiva sau insomnie, care

este considerata a fi datorata unei conditii respiratorii în legatura cu somnul


(de ex., sindromul de apnee de somn obstructiva sau sindromul de

hipoventilatie alveolara centrala).

B. Perturbarea nu este explicata mai bine de alta t-e mentala si nu se

datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante (de ex., un drog de

abuz, un medicament) ori aie altei conditii medicale generale (alta decât o

t-e în legatura cu respiratia).

Nota de codificare: A se codifica, de asemenea, t-ea de respiratie în legatura

cu somnul, pe axa III

T-ea Ritmului Circadian de Somn

A. Un pattern de dereglare persistenta sau recurenta a somnului, ducând la

somnolenta excesiva sau la insomnie, care se datoreaza unei inadecvari între

orarul de somn-vigilitate cerut de ambianta persoanei si patternul sau

circadian de somn-vigilitate.

B. Perturbarea somnului cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic

în domeniul sociaj, profesional sau în alte domenii importante de functionare.

C. Perturbarea nu survine exclusiv în cursul evolutiei altei tulburari de somn

sau al altei tulburari mentale.

D. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante (de

ex., un drog de abuz, un medicament), ori ale unei conditii medicale generale.

De specificat tipul:

Tip de faza de somn întârziat: un pattern persistent de debut tardiv al

somnului si ore de desteptare târzie, cu incapacitatea de a adormi si de

a se destepta la o ora dorita, mai matinala.

Tip de schimbare de fus orar: somnolenta si vigiiitate care apar la o ora

inadecvata a zilei în raport cu ora locala, survenind dupa calatorii repetate

peste mai mult decît un fus orar.

Tip de lucru în ture: insomnie în timpul perioadei de somn major, asociata


cu lucrul în tura de noapte ori cu schimbari frecvente ale turei de lucru.

Tip nespecificat

PARASOMNIILE

Cosmar

A. Desteptari repetate din perioada de somn major sau din atipeli, cu evocarea

imediata a unor vise întinse si extrem de terifiante implicând de regula

amenintari la supravietuire, securitate sau stima de sine. Desteptarile survin

în general în cursu! ceiei de a doua jumatati a perioadei de somn.

B. La desteptarea din visele terifiante, persoana devine rapid orientata si

alerta (în contrast cu confuzia si dezorientarea observate în teroarea de

somn si unele forme-de epilepsie).

C. Experientarea visului sau perturbarea de somn care rezuita din desteptare

cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic în domeniul socia!,

profesional sau în alte domenii importante de functionare.

D. Cosmarurile nu apar exclusiv în cursul altei tulburari mentale (de ex„ un

delirium, stres posttraumatic) si nu sunt datorate efectelor fiziologice

directe ale unei substante (de ex., un drog de abuz, un medicament) sau o

conditie medicaia generala.

Teroarea de Somn

A. Episoade recurente de desteptare brusca din somn, survenind de regula în

cursul primei treimi a episodului de somn major si începând cu un strigat de

panica.

B. Frica intensa si semne de excitatie vegetativa, cum ar fi tahicardia, respiratia

rapida si transpiratia, în cursul fiecarui episod.

C. Lipsa relativa de reactivitate la eforturile altora de a calma persoana în

timpul episodului.


D. Nici un vis nu este evocat în detaliu si exista amnezie pentru episod.

E. Episoadele cauzeaza detresa sau deteriorare semnificativa clinic în domeniul

social, profesional sau în alte domenii importante de functionare.

F. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante

(de ex., un drog de abuz, un medicament) sau ale unei conditii medicale generale

T-ea somnabulism

A. Episoade repetate de sculat din pat în timpui somnului si mers împrejur,

survenind de reguia în prima treime a episodului de somn major.

B. în timp ce somnambuleaza, persoana are o fata rigida, inexpresiva, este

relativ nonreactiva la eforturile altora de a comunica cu ea, si poate fi

desteptata numai cu mare dificultate.

C La desteptare (fie din episodul de somnambulism, fie dimineata urmatoare),

persoana are amnezie pentru episod.

D. Timp de mai multe minute dupa desteptarea din episodul de somnambulism,

nu exista nici o deteriorare a activitatii mentale sau a comportamentului

(desi initia! poate exista o scurta perioada de confuzie sau dezorientare).

E. Somnambulismul cauzeaza detresa sau deteriorare semnificativa clinic în

domeniul social, profesional ori în alte domenii importante de functionare.

F. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante

(de ex., un drog de abuz, un medicament) sau unei conditii medicale generale.

Coteriile de diagnostic pentru 307.44 Insomnia în legatura"

cu... (Se indica t-ea de pe axa I sau II)

A. Acuza predominanta o constituie dificultatea în initierea sau mentinerea

somnului, sau un somn nereconfortant pentru ceî putin o luna, si care este

asociata cu fatigabilitate diurna sau deteriorarea activitatii diurne.

B. Perturbarea de somn (sau consecintele sale din timpul zilei) cauzeaza o

detresa sau deteriorare semnificativa clinic în domeniul social, profesional


sau în alte domenii importante de functionare.

C. Insomnia este considerata a fi în legatura cu alta t-e de pe axa I sau

axa II (de ex., t-ea depresiva majora, anxietatea generalizata, t-ea

de adaptare cu anxietate), dar este suficient de severa pentru a

justifica o atentie clinica separata.

D. Perturbarea nu este explicata mai bine de alta t-e de somn (de ex.,

narcoiepsia, t-ea de somn în legatura cu respiratia, o parasomnie).

E. Perturbarea nu este datorata efectelor fiziologice directe ale unei substante

(de ex., un drog de abuz, un medicament) ori ale unei conditii medicale generale.



T-ILE DE SOMN IN LEG CU...CMG

T-ea de Somn datorata .... CMG

A. O perturbare notabila de somn care este suficient de severa pentru a justifica

o atentie clinica separata.

B. Din istoric, examenul somatic sau datele de laborator exista probe ca perturbarea

de somn este consecinta fiziologica directa a unei conditii medicale generale.

C. Perturbarea nu este explicata mai bine de alta t-e mentala (de ex., o

t-e de adaptare, în care stresorul este o maladie medicala severa).

D. Perturbarea nu survine exclusiv în cursul unui delirium.

E. Perturbarea nu satisface CrtPtrt-ea de somn în legatura cu

respiratia sau narcolepsie.

F. Perturbarea cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic în

domeniul social, profesional sau în alte domenii importante de functionare.

De specificat tipul:

.52 de tip insomnie: daca perturbarea de somn predominanta este insomnia;

.54 de tip hipersorrinie: daca perturbarea de somn predominanta este


hipersomnia;

.59 de tip parasomnie: daca perturbarea de somn predominanta este o

n tar a c r\ rt-N niâ1

.59 de tip mixt: daca este prezenta mai mult decât o singura t-e de

somn, dar nu predomina nici una.

Nota de codificare: A se include numele conditiei medicale generale pe axa I,

de-ex., 780.52 T-e de somn datorata tulburarii pulmonare obstructive

cronice, de tip insomnie; de asemenea, conditia medicala generala se codifica

pe axa Iii (vezi anexa G pentru coduri).

T-ea de Somn indusa de o Substanta

A. Perturbare notabila de somn care este suficient de severa pentru a justifica

o atentie clinica separata.

B. Din istoric, examenul somatic sau datele de laborator exista proba, fie a (1),

fie a (2):

(1) simptomele de la criteriul A apar în cursul ori pâna într-o luna de la

: intoxicatia sau abstinenta de o substanta;

(2) utilizarea unui medicament este etiologic în legatura cu perturbarea de

somn.

C. Perturbarea nu este explicata mai bine de o t-e de somn care nu este

indusa de o substanta. Proba ca simptomele sunt explicate mai bine de o

t-e de somn care nu este indusa de o substanta poate include

urmatoarele: simptomele preced debutul uzului substantei (sau uzului

medicamentului); simptomeie persista o perioada considerabila de timp (de

ex., aproape o luna), dupa încetarea abstinentei acute sau a intoxicatiei

severe, ori sunt considerabil în exces fata de ceea ce ar fi de presupus, dat

fiind tipul sau cantitatea de substanta utilizata sau durata uzului, ori exista

alta proba care sugereaza existenta unei tulburari de somn independente,


noninduse de o substanta (de ex., un istoric de episoade recurente fara

legatura cu o substanta).

D. perturbarea nu survine exclusiv în cursul unui delirium.

E. Perturbarea de somn cauzeaza detresa sau deteriorare semnificativa clinic în

domeniul social, profesional ori în alte domenii importante de functionare.

Nota: Acest diagnostic trebuie pus în locul unui diagnostic de intoxicatie cu o

substanta ori.de abstinenta de o substanta, numai când simptomele hipnice

sunt în exces fata de cele asociate de regula cu sindromul de intoxicatie sau de

abstinenta si când simptomele sunt suficient de severe pentru a justifica o

atentie clinica separata.

A se codifica astfel t-ea de somn indusa de o substanta specifica:

291.8 alcool; 292.89 amfetamina; 292.89 cafeina; 292.89 cocaina; 292.89 opiacee;

292.89 sedative, hipnotice sau anxiolitice; 292.89 alta substanta (sau o

substanta necunoscuta).

De specificat tipul:

De tip insomnie: daca perturbarea de somn predominanta este insomnia;

De tip hipersomnie: daca perturbarea de somn predominanta este

hipersomnia;

De tip parasomnie: daca perturbarea de somn predominanta este parasomnia.

De tip mixt: daca este prezenta mai mult decât o singura perturbare de

somn si nu predomina nici una.

De specificat daca (vezi tabelul de la pag. 193 pentru aplicabilitate la substanta):

Cu debut în cursu! intoxicatiei: daca sunt satisfacute CrtPtrintoxicatia

cu o substanta, iar simptomele apar în cursul sindromului de intoxicatie.

Cu debut în cursul abstinentei: daca sunt satisfacute criteriile pentru

abstinenta de o substanta, iar simptomele apar în cursul, sau scurt timp

dupa sindromul de abstinenta.




T-ILE contr IMPULSULUI NECLASIFICATE IN ALTA PARTE

T-ea Exploziva Intermitenta

A. Mai multe episoade distincte de incapacitate de a rezista impulsurilor

agresive care duc !a acte agresive severe sau la distrugerea proprietatii.

B. Gradul de agresivitate manifestata în cursul episoadelor este disproportionat

în mod flagrant în raport cu orice stresori psihosociali precipitanti.

C. Episoadele de agresivitate nu sunt explicate mai bine de alta t-e mentala

(de ex., t-ea de personalitate antisociala, t-ea de personalitate

borderline, o t-e psihotica, un episod maniacal, t-ea de

conduita ori t-ea hiperactivitate/deficit de atentie) si nu se datoreaza

efectelor fiziologice directe ale unei substante (de ex., un drog de abuz, un

medicament) sau ale unei conditii medicale generale (de ex., un traumatism

cranian, maladia Alzheimer).

kleptomanie

A. Incapacitatea recurenta de a rezista impulsurilor de a fura obiecte care nu

sunt necesare pentru uz personal ori pentru valoarea lor monetara.

B. Senzatie de tensiune imediat înaintea comiterii furtului.

C. Placere, gratificatie sau usurare în timpul comiterii furtului.

D. Furtul nu este comis pentru a exprima furia sau razbunarea si nu este

raspunsul la o idee deliranta sau la o halucinatie.

E. Furtul nu este explicat mai bine de t-ea de conduita, de un episod

maniacal ori de t-ea de personalitate antisociala.

Piromanie

A. Punerea deliberata si intentionata a focului în mai mult decât o singura ocazie.

B. Tensiune sau excitatie afectiva înaintea actului.


C. Fascinatie, interes, curiozitate sau atractie pentru foc si contextele sale

situationale (de ex., detalii, utilizari, consecinte).

D. Placere, gratificatie sau usurare când pune foc ori când asista sau participa

la înlaturarea consecintelor sale.

E. Punerea focuîui nu este facuta pentru un beneficiu financiar, ca expresie a

unei ideologii sociopolitice, pentru a ascunde o activitate criminala, pentru

a exprima furia sau razbunarea, pentru a ameliora propriile circumstante de

viata, ca raspuns la o idee deliranta sau halucinatie, ori ca rezultat al

deteriorarii judecatii (de ex., ca în dementa, retardarea mentala, intoxicatia

cu o substanta).

F. Punerea focului nu este explicata mai bine de t-ea de conduita, de un

episod maniacal ori de t-ea de personalitate antisociala.

Jocul de Sansa Patologic

A. Comportament dezadaptativ de joc de sansa persistent si recurent, dupa

cum este indicat de cinci (sau de mai multe) dintre urmatoarele:

(1)este preocupat de jocul de sansa (de ex., este preocupat de retrairea

experientelor de joc anterioare, de handicap sau de planificarea sansei

ori se gândeste la modalitatile de procurare a banilor cu care sa joace);

(2) necesita sa joace cu sume crescânde de bani în vederea obtinerii excitatiei

dorite;

(3) are repetate eforturi infructuoase de a controla, reduce sau stopa jocul

de sansa;

(4) este nelinistit sau iritabil când încearca sa reduca sau sa stopeze jocul de

sansa;

(5) joaca pentru a scapa de probleme ori pentru usurarea unei dispozitii disforice

(de ex., sentimente de vulnerabilitate, de cuipa, anxietate sau depresie);

(6) dupa pierderea banilor la joc, revine în alta zi pentru a recupera („urmarirea


recuperarii" propriilor pierderi);

(7) minte membrii familiei, pe terapeut sau pe altii, spre a ascunde dimensiunea

implicarii în jocul de sansa patologic;

(8) a comis acte ilegale, precum falsul, frauda, furtul sau delapidarea, pentru

a finanta jocul de sansa;

(9) a periclitat sau pierdut o relatie importanta, un post, ori o oportunitate

educationala sau de cariera din cauza jocului de sansa;

(10) se bazeaza pe altii spre a procura banii necesari iesirii dintr-o situatie

financiara disperata cauzata de jocul de sansa.

B. Comportamentul jocului de sansa nu este explicat mai bine de un episod

maniacal.

Tricotilomanie

A. Smulgerea recurenta a propriului par, ducând la o pierdere notabila a parului.

B. Un sentiment de tensiune crescânda imediat înaintea smulgerii parului ori

când încearca sa reziste comportamentului avulsiv.

C. Placere, gratificatie sau usurare când îsi smulge parui.

D. Perturbarea nu este explicata mai bine de alta t-e mentala si nu se datoreaza

unei conditii medicale generale (de ex., o conditie dermatologica).

E. Perturbarea cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic în

domeniul social, profesional sau în alte domenii importante de functionare.

T-ILE DE ADAPTARE

Tulburarile de Adaptare

A. Aparitia de simptome emotionale sau comportamentale ca raspuns la (un)

stresor(i) identifîcabil(î) survenind în decurs de 3 luni de la debutul

stresorului (stresorilor).

B. Aceste simptome sau comportamente sunt semnificative clinic, dupa cum


este evidentiat de oricare dintre urmatoarele:

(1) detresa marcata, care este în exces fata de ceea ce ar fi de asteptat de la

expunerea la stresor;

(2) deteriorare semnificativa în functionarea sociala sau profesionala (scolara).

C. Perturbarea în legatura cu stresul nu satisface CrtPtralta t-e

specifica de* pe axa I si nu este doar o exacerbare a unei tulburari

preexistente de pe axa I sau axa II.

D. Simptomele nu reprezinta doliul.

E. Odata ce stresorul (sau consecintele sale) a disparut, simptomele nu persista

timp de mai mult de 6 luni.

De specificat daca :

Acuta: daca perturbarea dureaza mai putin de 6 luni;

Cronica: daca perturbarea dureaza 6 luni sau mai mult.

Tulburarile de adaptare sunt codificate pe baza subtipului care este selectat

dupa simptomele predominante. Stresorul sau stresorii specifici pot fi

mentionati pe axa IV.

309.0 Cu .dispozitie depresiva

309.24 Cu anxietate

309.28 Cu dispozitie mixta anxioasa si depresiva

309.3 Cu perturbare de conduita

309.4 Cu perturbare mixta de emotii si conduita

309 Nespecificata

T-ILE DE PERSONALITATE

T-e de Personalitate

A. Un pattern durabil de experienta interna si de comportament care deviaza

considerabil de la cerintele culturii individului. Acest pattern se manifesta in


doua (sau mai multe) din urmatoarele domenii:

(1) cunoastere (adica modurile de a se percepe si interpreta pe sine, alte

persoane si evenimentele);

(2) afectivitate (adica, gama, intensitatea, labilitatea si adecvare? raspunsului

emotional);.

(3) functionare interpersonala;

(4) controlul impulsului.

B. Patternul durabil este inflexibil si pervasiv in raport cu o gama larga de

situatii personale si sociale.

C. Patternul durabil duce la o detresa sau deteriorare semnificativa clinic in do

meniul social, profesional ori in alte domenii importante de functionare.

D. Patternul este stabil si de lunga durata, iar debutul sau poate fi trasat

retrospectiv cel putin pana in adolescenta sau la inceputul perioadei adulte.

E. Patternul durabil nu este explicat mai bine ca manifestare sau consecinta a

unei alte tulburari mentale.

F. Patternul durabil nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei

substante (de ex., un drog de abuz, un medicament) sau ale unei conditii

medicale generale (de ex., traumatism cranian)

CLUSTER A

T-ea de P Paranoida

A. O neincredere si suspiciozitate perva siva fata de altii, astfel ca intentiile

acestora sunt interpretate ca rauvoitoare, incepand precoce in perioada

adulta si prezente intr -o varietate de contexte, dupa cum este indicat de

patru (sau mai multe) dintre urmatoarele:

(1) suspecteaza, fara o baza suficienta, ca altii il (o) exploateaza, prejudi

ciaza sau inseala;

(2) este preocupat (a) de dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau


corectitudinea amicilor sau asociatilor;

(3) refuza sa aiba incredere in altii din cauza fricii nejustificate ca informa

tiile vor fi utilizate malitios contra sa;

(4) citeste intentii degradante sau amenintatoare in remarci sau evenimente

benigne;

(5) poarta pica tot timpul, adica este implacabil (a) fata de insulte, injurii sau

ofense;

(6) percepe atacuri la persoana sau la reputatia sa, care nu sunt evidente

altora si este prompt (a) in a actiona coleros sau in a contraataca;

(7) are suspiciuni recurente, fara nici o justificare, referitoare la fidelitatea

sotiei (sotului) ori partenerei (partenerului) sexual (e).

B. Nu survine exclusiv in cursul schizofreniei, al unei tulburari afective cu ele

mente psihotice ori al altei tulburari psihotice si nu se datoreaza efectelor

fiziologice directe ale unei conditii medicale generale.

Nota: Daca criteriile sunt satisfacute anterior debutului schiz ofreniei, se adauga

„premorbid", de ex., „T-e de personalitate paranoida (premorbid)".

T-ea de P Schizoida

A. Un pattern pervasiv de detasare de relatiile sociale si o gama restransa de

exprimare a emotiilor in situatii interpersonale, incepand precoce in

perioada adulta si prezente intr-o varietate de contexte, dupa cum este

indicat de patru (sau mai multe) dintre urmatoarele:

(1) nici nu doreste si nici nu se bucura de relatii stranse, inclusiv de faptul de

a fi membru al unei familii;

(2) alege aproape intotdeauna activitati solitar e;

(3) are putin sau nu are nici un interes in a avea experiente sexuale cu alta

persoana;

(4) ii plac putine ori nu-i plac nici un fel de activitati;


(5) lipsa amicilor sau confidentilor apropiati, altii decat rude de gradul I;

(6) pare a fi indiferent la criticile sau l audele altora;

(7) prezinta raceala emotionala, detasare sau afectivitate plata.

B. Nu survine exclusiv in cursul schizofreniei, al unei tulburari afective cu ele

mente psihotice, al altei tulburari psihotice ori al unei tulburari de

dezvoltare pervasiva si nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei

conditii medicale generale.

Nota: Daca criteriile sunt satisfacute anterior debutului schizofreniei, se adauga

„premorbid", de exemplu, „T-e de personalitate schizoida (premorbid)".



T-ea de P Schizotipala

A. Un pattern pervasiv de deficite sociale si interpersonale manifestat prin dis

confort acut in relatii si reducerea capacitatii de a stabili relatii intime, precum

si prin distorsiuni cognitive si de perceptie, si excentricitati de c omportament,

incepand precoce in perioada adulta si prezent intr -o varietate de contexte,

dupa cum este indicat de cinci (sau mai multe) dintre urmatoarele:

(1) idei de referinta (excluzand ideile delirante de referinta);

(2) gandire magica sau credinte stranii ca re influenteaza comportamentul si

sunt incompatibile cu normele subculturale (de ex., superstitiozitate,

credinta in clarviziune, telepatie ori in cel de al „saselea simt"; la copii si

adolescenti, fantezii si preocupari bizare);

(3) experiente perceptive insolite, incluzand iluzii corporale;

(4) gandire si limbaj bizar (de ex., limbaj vag, circumstantial, metaforic,

supraelaborat sau stereotip);

(S)suspiciozitate sau ideatie paranoida;

(6) afect inadecvat sau coarctat;

(7) comportament sau aspect bizar, excentric sau part icular;


(8) lipsa de amici sau confidenti apropiati, altii decat rude de gradul l;

(9) anxietate sociala excesiva care nu diminua odata cu familiarizarea si tinde

a fi asociata mai curand cu temeri paranoide decat cu judecati negative

despre sine.

B. Nu survine exclusiv in cursul schizofreniei, al unei tulburari afective cu ele

mente psihotice, al" altei tulburari psihotice ori al unei tulburari de

dezvoltare pervasiva.

Nota: Daca criteriile sunt satisfacute anterior debutului schizofreniei, se adauga

„premorbid", de ex., „T-e de personalitate schizotipala (premorbid)".

CLUSTER B

T-ea de P Antisociala

A. Exista un pattern pervasiv de desconsiderare si violare a drepturilor altora

aparand de la etatea de 15 ani, ca indi cat de trei (sau mai multe) dintre

urmatoarele:

(1) incapacitate de a se conforma normelor sociale in legatura cu comporta

mentele legale, indicata de comiterea repetata de acte care constituie

motive de arest;

(2) incorectitudine, indicata de mintitul repetat, uz ul de alibiuri, manipularea

altora pentru profit sau placere personala;

(3) impulsivitate sau incapacitate de a planui dinainte;

(4) iritabilitate si agresivitate, indicate de luptele sau atacurile corporale

repetate;

(5) neglijenta nesabuita pentru siguranta sa sau a altora;

(6) iresponsabilitate considerabila, indicata prin incapacitatea repetata de a avea

un comportament consecvent in munca ori de a-si onora obligatiile financiare;

(7) lipsa de remuscare, indicata prin a fi indiferent ori a justifica de ce a facut

sa sufere ori a maltratat sau a furat de la altul.


B. Individul este in etate de cel putin 18 ani.

C. Exista proba unei tulburari de conduita (vezi pag. 98) cu debut inainte de 15 ani.

D. Comportamentul antisocial nu survine exclusiv in cursul schizofreniei ori al

unui episod maniacal.

T-ea de P Borderline

A. Un pattern pervasiv de instabilitate a relatiilor interpersonale, imaginii de

sine si afectelor, si impulsivitate marcata, incepand precoce in perioada

adulta si prezent intr-o varietate de contexte, ca indicat de cinci (sau mai

multe) dintre urmatoarele:

(1) eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar. Nota: Nu include

comportamentul suicidar sau automutilant, care figureaza la criteriul 5;

(2) Un pattern de relatii interpersonale intense si instabile caracterizat prin

alternare intre extremele de idealizare si devalorizare;

(3) perturbare de identitate: imagine de sine sau constiinta de sine marcat si

persistent instabila;

(4) impulsivitate in cel putin doua domenii care sunt potential autoprejudi -

ciante (de ex., cheltuieli, sex, abuz de o substanta, condus imprudent,

mancat compulsiv. Nota: Nu include comportamentul suicidar sau

automutlilant, care figureaza la cr iteriul 5;

(5) comportament, gesturi sau amenintari recurente de suicid ori compor

tament automutilant;

(6) instabilitate afectiva datorata unei reactivitati marcate a dispozitiei (de

ex., disforie episodica intensa, iritabilitate sau anxietate durand de

regula cateva ore si numai rareori mai mult de cateva zile);

(7) sentimentul cronic de vid;

(8)manie intensa, inadecvata ori dificultate in a controla mania (de ex., mani

festari frecvente de furie, stare coleroasa permanenta, batai repetate);


(9) ideatie paranoida sau simptome disociative severe, tranzitorii, in lega

tura cu stresul.

T-ea de P Histrionica

Un pattern pervasiv de emotionalitate excesiva si de cautare a atentiei,

incepand precoce in perioada adu lta si prezent intr-o varietate de contexte,

dupa cum este indicat de cinci (sau mai multe) dintre urmatoarele

(1) este incomodat in situatiile in care nu se afla in centrul atentiei,

(2) interactiunea cu altn este caracterizata adesea prmtr -un comportament

seducator sau provocator sexual inadecvat,

(3) prezinta o schimbare rapida si o expresie superficiala a emotiilor,

(4) uzeaza in mod constant de aspectul fizic pentru a atrage atentia asupra sa,

(5) are un stil de a vorbi extrem de impresionistic si lipsit de detalii,

(6) manifesta autodramatizare, teatralism, si o expresie exagerata a emotiilor,

(7) este sugestionabil, adica usor de influentat de altn sau de circumstante,

(8) considera relatiile a fi mai intime decat sunt in realitate

T-ea de P Narcisistica

Un pattern pervasiv de grandoare (in fantezie si comportament), necesitatea

de admiratie si lipsa de empatie, incepand precoce in p erioada adulta si

prezent intr-o varietate de contexte, dupa cum este indicat de cinci (sau mai

multe) dintre urmatoarele:

(1) are un sentiment grandios de auto i m portanta (de ex., isi exagereaza rea

lizarile si talentele, asteapta sa fie recunoscut ca super ior fara realizari

corespunzatoare);

(2) este preocupat de fantezii de succes nelimitat, de putere, stralucire,

frumusete sau amor ideal;

(3) crede ca este „aparte" si unic si poate fi inteles numai de, ori trebuie sa se

asocieze numai cu, alti oameni (sau institu tii) speciali ori cu status inalt;


(4) necesita admiratie excesiva;

(5) are un sentiment de indreptatire, adica pretentii exagerate de tratament

favorabil special ori de supunere automata la dorintele sale;

(6) este exploatator interpersonal, adica profita de altii sp re a-si atinge

propriile scopuri;

(7) este lipsit de empatie: este incapabil sa recunoasca sau sa se identifice cu

sentimentele si necesitatile altora;

(8) este adesea invidios pe altii sau crede ca altii sunt invidiosi pe el;

(9) prezinta comportamente sau atitudini arogante, sfidatoare.

CLUSTER C

T-ea de P Evitanta

Un pattern pervasiv de inhibitie sociala, sentimente de insuficienta si

hipersensibilitate la evaluare negativa, incepand precoce in perioada adulta si

prezent intr-o varietate de contexte, dupa cum este indicat de patru (sau mai

multe) dintre urmatoarele:

evita activitatile profesionale care implica un contact interpersonal

semnificativ, din cauza fricii de critica, dezaprobare sau rejectie;

nu doreste sa se asocieze cu alti oameni decat daca este sigur ca este apreciat;

manifesta retinere in relatiile intime din cauza fricii de a nu se face de

ras ori de a nu fi ridiculizat;

este preocupat de faptul de a nu fi criticat sau rejectat in situatii sociale,

este inhibat in situatii interpersonale noi din cauza sentimentelor de

inadecvare;

se vede pe sine ca inapt social, inatractiv personal ori inferior altora;

refuza sa-si asume riscuri personale sau sa se angajeze in orice activitati

noi din cauza faptului ca acestea l -ar putea pune in dificultate.


T-ea de P Dependenta

O necesitate excesiva si pervasiva de a fi tutel at, care duce la un comportament

submisiv si adeziv si la frica de separare, si care incepe precoce in perioada

adulta si este prezent intro varietate de contexte, dupa cum este indicat de

cinci (sau mai multe) dintre urmatoarele:

are dificultati in a lua decizii comune fara o cantitate excesiva de consilii

si reasigurari din partea altora;

necesita ca altii sa-si asume responsabilitatea pentru cele mai importante

domenii ale vietii lui;

are dificultati in a-si exprima dezacordul fata de altii din cauza fricii de a nu

pierde suportul sau aprobarea. Nota: Nu implica frica reala de retributie;

are dificultati in a initia proiecte ori a face ceva singur (din cauza lipsei

de incredere in judecata sau capacitatile sale, mai curand deca t din cauza

lipsei de motivatie sau de energie);

merge foarte departe spre a obtine solicitudine si suport de la altii, pana

la punctul de a se oferi voluntar sa faca lucruri care sunt neplacute;

se simte incomodat sau lipsit de ajutor cand ramane singur din cauza

fricii exagerate de a nu fi in stare sa aiba grija de sine;

cauta urgent alta relatie drept sursa de solicitudine si suport cand o

relatie stransa se termina;

este exagerat de preocupat de frica de a nu fi lasat sa aiba grija de sine.

T-ea de P Obsesivo -Compulsiva

Un pattern pervasiv de preocupare pentru ordine, perfectionism si control

mental si interpersonal in detrimentul flexibilitatii, deschiderii si eficientei,

incepand precoce in perioada adulta si prezent intr -o varietate de contexte,

dupa cum este indicat de cel putin patru (sau mai multe) dintre urmatoarele:

(1)este preocupat de detalii, reguli, liste, ordine, organizare sau planuri, in


asa masura ca obiectivul major al activitatii este pierdut;

prezinta perfectionism care interfereaza cu indeplinirea sarcinilor (de

ex., este incapabil sa realizeze un proiect, deoarece nu sunt satisfacute

standardele sale extrem de stricte);

este excesiv de devotat muncii si productivitatii, mergand pana la exclu

derea activitatilor recreative si a amicitiilor (nejustificata de o necesitate

economica evidenta);

este hiperconstiincios, scrupulos s i inflexibil in probleme de moralitate,

etica sau valori (fapt nejustificat prin identificare culturala sau religioasa);

este incapabil sa se debaraseze de obiecte uzate sau inutile, chiar cand

acestea nu au nici o valoare sentimentala;

refuza sa delege sarcini sau sa lucreze cu altii in afara de cazul cand

acestia se supun exact modului lui de a face lucrurile;

adopta un stil avar de a cheltui, atat fata de sine cat si fata de altii, banii

fiind vazuti ca ceva ce trebuie strans pentru eventua le catastrofe;

prezinta rigiditate si obstinatie.

Tulburarile de Miscare induse de Medicamente

CRITERII

Parkinsonismul indus de Neuroleptice

A. Unul (sau mai multe) din urmatoarele semne sau sim ptome a aparut in

asociere cu uzul unui medicament neuroleptic:

(1)tremor parkinsonian (adica, un tremor de repaus, ritmic, grosier, cu o

frecventa intre 3 si 6 cicli pe secunda, afectand membrele, capul, gura sau

limba);

rigiditate musculara parkinsoniana (respectiv, rigiditate in roata dintata

sau rigiditate continua de tip „conducta de plumb";

akinezie (adica, o reducere a expresiilor faciale spontane, a gesturilor,


limbajului sau a miscarilor corpului)

B. Simptomele de la criteriul A apar in decurs de cateva saptamani de la

inceperea tratamentului sau cresterea dozei unui medicament neuroleptic

ori de la reducerea dozei unui medicament utilizat pentru a trata (sau

preveni) simptomele extrapiramidale acute ( de ex., agenti anticolinergici).

C. Simptomele de la criteriul A nu sunt explicate mai bine de o t-e

mentala (de ex., simptomele negative sau catatonice din schizofrenie,

lentoarea psihomotoriefdin episodul depresiv major). Proba ca simptomele

sunt explicate mai bine de o t-e mentala poate include urmatoarele:

simptomele preced expunerea la medicamentul neuroleptic sau nu sunt

compatibile cu patternul interventiei farmacologice (de ex., nici o

ameliorare dupa reducerea dozei de neuroleptic sau dupa administrarea

unui medicament anticolinergic.

D. Simptomele de la criteriul A nu se datoreaza unei substante nonneuro -

leptice ori unei conditii neurologice sau altei conditii medicale generale (de

ex., maladia Parkinson, maladia Wilson). Proba ca simptomele se datoreaza

unei conditii medicale generale poate include urmatoarele: simptomele

preced expunerea la medicamentul neuroleptic, sunt prezente semne

neurologice de focar neexplicate sau simptomele progreseaza in dispretul

unui regim medicamentos stabil

. Sindromul Neuroleptic Malign

A. Aparitia unei rigiditati musculare severe si cresteri a temperaturii asociate cu

uzul unui medicament neuroleptic.

B. Doua (sau mai multe) dintre urmatoarele:

(l)transpiratii;

disfagie;

tremor;

incontinenta;

modificari ale nivelului constientei mergand de la confuzie la coma;

mutism;


tahicardie;

presiune sanguina crescuta sau labila;

leucocitoza;

(10) proba de laborator a afectarii (leziunii) musculare (de ex., CPK crescuta).

C. Simptomele de la criteriile A si B nu se datoreaza altei substante (de ex.

phencyclidina) sau unei conditii neurologice ori altei conditii medicale

generale (de ex., encefalita virala).

D. Simptomele de la criteriile A si B nu sunt explicate mai bine de o t-e

mentala (de ex., o t-e afectiva cu elemente catatonice).

.Distonia Acuta inclusa de Neuroleptice

A. Unul sau mai multe dintre urmatoarele semne si simptome a aparut in aso

ciere cu uzul unui medicament neuroleptic:

pozitie anormala, a capului si gatului in raport cu trunchiul (de ex.,

retrocolis, torticolis);

spasme ale muschilor mandibulei (trismus, ca scarea gurii, grimase);

deteriorarea deglutitiei (disfagie), vorbirii sau respiratiei (spasm faringo -

laringeal, disfonie);

(4)ingrosarea vocii sau vorbire dizartrica datorate hipertoniei sau maririi

limbii (dizartrie, macroglosie);

protruzia limbii sau disfunctia limbii;

devierea ochilor in sus, in jos sau intr -o parte (criza oculogira);

pozitie anormala a segmentelor distale ale membrelor sau trunchiului.

B. Semnele si simptomele de la criteriul A apar in decurs de 7 zile de la

inceperea tratamentului sau de la cresterea dozei medicamentului

neuroleptic ori de la reducerea medicamentului utilizat pentru a trata (sau

preveni) simptomele extrapiramidale acute (de ex., agentii anticolinergici).

C. Simptomele de la criteriul A nu sunt explicate mai bine de o t-e men

tala (de ex., simptomele catatonice din schizofrenie). Proba ca simptomele

sunt explicate mai bine de o t-e mentala poate include urmatoarele:

simptomele preced administrarea unui medicament neuroleptic sau nu sunt


compatibile cu patternul interventiei farmacologice (de ex., nici o ameliorare

dupa reducerea dozei de neuroleptic sau administrarea unui anticolinergic).

D. Simptomele de la criteriul A nu se datoreaza unei substant e nonneuroleptice

sau unei conditii neurologice ori altei conditii medicale generale.

Proba ca simptomele se datoreaza unei conditii medicale generale poate

include urmatoarele: simptomele preced administrarea medicamentului

neuroieptic, sunt prezente semne neurologice focale neexplicate sau

simptomele progreseaza in absenta schimbari in medicatie.

.Akatisia Acuta indusa de Neuroleptice

A. Aparitia unor acuze subiective de neliniste dupa administrarea unui medica

ment neuroleptic.

B. Este observat cel putin unul dintre urmatoarele:

foitul sau pendulatul picioarelor;

balansatul de pe un picior pe altul;

mersul de colo pana colo pentru a-si usura nelinistea;

incapacitatea de a sta linistit in picioare sau asezat cel putin cateva minute.

C. Debutul simptomelor din criteriile A si B survine in decurs de 4 saptamani de

la inceperea tratamentului sau cres terea dozei unui neuroleptic ori reduce

rea dozei unui medicament utilizat pentru a trata (sau preveni) simptomele

extrapiramidale acute (de ex., agentii anticolinergici).

D. Simptomele de la criteriul A nu sunt explicate mai bine de o t-e

mentala (de ex., schizofrenia, abstinenta de o substanta, agitatia dintr -un

episod depresiv major sau un episod maniacal, hiperactivitatea din t-ea

hiperactivitate/deficit de a atentie). Proba ca simptomele sunt explicate mai

bine de o t-e mentala poate include urmatoarele: debutul simptomelor

precede administrarea unui neuroleptic, absenta cresterii nelinistii odata cu

cresterea dozelor de neuroleptic si absenta ameliorarii prin interventie

farmacologica (de ex., nici o ameliorare dupa reducerea dozei d e neuroleptic

sau tratamentului cu un medicament destinat sa trateze akatisia).

E. Simptomele de la criteriul A nu se datoreaza unei substante nonneuroleptice


sau altei conditii medicale generale. Proba ca simptomele se datoreaza unei

conditii medicale generale poate include faptul ca debutul simptomelor

precede administrarea neurolepticelor sau progresiunea simptomelor in

absenta unei schimbari in medicatie.

.Diskinezia Tardiva indusa de Neuroleptice

A. Miscari involuntare ale limbii, mandibulei, trunchiului sau extremitatilor

aparute in asociere cu uzul unui medicament neuroleptic.

B. Miscarile involuntare sunt prezente o perioada de cel putin 4 saptamani si

survin in oricare dintre urmatoarele patternuri:

• (1) miscari coreiforme (adica, rapide, spasmodice, nonrepetitive);

miscari atetoide (adica, lente, sinuoase, continue);

miscari ritmice (adica, stereotipe).

C. Semnele sau simptomele de la criteriile A si B apar in cursul administrarii

unui medicament neuroleptic sau in decurs de 4 saptamani de la retragerea

unui medicament neuroleptic administrat oral (sau in decurs de 8 sap tamani

de la retragerea unui neuroleptic depot).

D. A existat administrarea unui medicament neuroleptic timp de cel putin 3

luni (1 luna, daca individul este in etate de 60 ani sau mai mult).

E.Simptomele nu se datoreaza unei condit ii neurologice sau medicale ge

nerale (de ex., maladia Huntington, coreea Sydenham, diskinezia spontana,

hipertiroidismul, maladia Wilscn), protezele dentare rau fixate, sau

administrarea altor medicamente care cauzeaza diskinezie reversibila acuta

(de ex., L-dopa, bromocriptina). Proba ca simptomele sunt datorate uneia

dintre aceste etiologii poate include urmatoarele: simptomele preced admi

nistrarea unui medicament neuroleptic sau sunt prezente semne neuro

logice focale neexplicate.

F. Simptomele nu sunt explicate mai bine de o t-e de miscare acuta

indusa de neuroleptice (de ex., distonia acuta indusa de neuroleptice,

akatisia acuta indusa de neuroleptice).


.Tremorul Postural indus de Medicamente

A. Un tremor postural fin care a aparut in asociere cu uzul unui medicament

(de ex., litiul, un medicament antidepresiv, acidul valproic).

B. Tremorul (adica, o oscilatie ritmica, regulata, a membrelor, capului, gurii sau

limbii) are o frecventa de 8-12 cicli pe secunda.

C. Simptomele nu se datoreaza unui tremor preexistent neindus farmacologic.

Proba ca simptomele nu se datoreaza unui tremor preexistent poate include

urmatoarele: tremorul era prezent inainte de introducerea medicamentului,

tremorul nu se coreleaza cu nivelul seric al medicamentului si tremorul

persista si dupa intreruperea medicamentului.

D. Simptomele nu sunt explicate mai bine de parkinsonismul indus de

neuroleptice



REZUMAT

Parkinsonismul indus de Neuroleptice



Tremor parkinsonian/ rigfditate musculara sau akinezie aparand in decurs de

cateva saptamani de la inceperea tratamentului sau cresterea dozei unui

medicament neuroleptic (sau dupa reducerea unui medicament utilizat in

tratamentul simptomelor extrapiramidale). (Vezi pag. 795 pentru criteriile de

cercetare sugerate).

Sindromul Neuroleptic Malign

Rigiditate musculara severa, cresterea temperaturii si alte date asemanatoare

(de ex., transpiratie, disfagie, incontinenta, modificari ale nivelului de constienta

mergand de la confuzie la coma, mutism, presiune sanguina crescuta sau labila,

creatinfosfokinaza [CPK] crescuta aparand in asociere cu uzul unu i medicament

neuroleptic. (Vezi pag. 798 pentru criteriile de cercetare sugerate.)

Distonia Acuta indusa de Neuroleptice

Pozitie anormmala sau spasm al muschilor capului, gatului, membrelor sau


trunchiului aparand in decurs de cateva zile de la i nceperea tratamentului sau

cresterea dozei unui medicament neuroleptic (sau dupa reducerea unui

medicament utilizat in tratamentul simptomelor extrapiramidale). (Vezi pag. 800

pentru criteriile de cercetare sugerate.)

Akatisia Acuta indusa de Neurol eptice

Acuze subiective de neliniste acompaniate de miscari observabile (de ex.,

miscari nervoase ale membrelor, balansatul de pe un picior pe altul, mersul de

acolo pana colo, incapacitatea de a sta asezat sau in picioare) aparand in decurs de

cateva saptamani de la inceperea tratamentului sau de la cresterea dozei unui

medicament neuroleptic (sau dupa reducerea unui medicament utilizat in

tratamentul simptomelor extrapiramidale). (Vezi pag. 802 pentru criteriile de

cercetare sugerate).

736 Alte conditii care se pot afla in centrul atentiei clinice

Dikinezia Tardiva indusa de Neuroleptice

Miscari involuntare coreiforme, atetoide sau ritmice (durand cel putin cateva

saptamani) ale limbii, mandibulei sau extremitatilor aparand in asociere cu uzul

unui medicament neuroleptic timp de cel putin cateva luni (la persoanele mai in

etate perioada de timp poate fi mai scurta). (Vezi pag. 805 pentru criteriile de

cercetare sugerate).

Tremorul Postural indus de Neuroleptice

Tremor fin survenind in cursul incercarilor de a mentine o postura si care apar

in asociere cu uzul unui medicament (de ex., litiu, anridepresive, valproat). (Vezi

pag. 807 pentru criteriile 'de cercetare suge rate).

T-e de Miscare indusa de Neuroleptice Fara Alta Specificatie

Aceasta categorie este rezervata tulburarilor de miscare induse de neuroleptice

neclasificabile in nici una dintre tulbura rile specifice listate mai sus. Exemplele

includ 1) parkinsonismul, akatisia acuta, distonia acuta sau miscarea diskinetica,

asocite cu un medicament, altul decat un neuroleptic; 2) un tablou clinic care

aminteste sindromul neuroleptic malign, dar care est e asociat cu un medicament,


altul decat un neuroleptic sau 3) distonia tardiva.

Alta T-e indusa de Medicamente

Efecte Adverse ale Medicamentelor Fara Alta Specificatie

Aceasta categorie este disponibila pentru a fi utilizata optional de ca tre clinician

spre a codifica efectele secundare ale medicamentelor (altele decat simptomele de

miscare) cand aceste efecte adverse devin centrul principal al atentiei clinice.

Exemplele includ hipotensiunea severa, aritmiile cardiace si priapismul.

Scala de Evaluare Globala a Functionarii (EGF)

[Global Assessment of Functioning Scale (GAF)]

Functionarea psihologica, sociala si profesionala se considera pe un continuum

ipotetic de sanatate-maladie mentala. Nu se include deteriorarea in functionare

datorata restrictiilor somatice (sau de mediu).

Cod (Nota: A se utiliza coduri intermediare cand sunt corespunzato are, de ex., 45,68,72)

100 Functionare superioara intr -un larg domeniu de activitati, problemele de viata nu

| par a fi scapat vreodata din mana, este cautat de altii pentru multele sale calitati.

91 Nici un simptom.

90 Simptome absente sau minime (de ex., anxietate usoara inaintea unui examen),

| functionare buna in toate domeniile, interesat si implicat intr -o gama larga de

81 activitati, eficient social, satisfacut in general de viata, nu mai mult decat probleme

sau preocupari cotidiene (de ex., o cearta ocazionala cu membrii familiei).

80 Daca sunt prezente simptome, acestea sunt reactii expectabile si tranzitorii la

| stresori psihosociali (de ex., dificultati in concentrare dupa o cearta in familie); nu

71 mai mult decat o usoara deteriorare in functionarea sociala, profesionala sau

scolara (de ex., ramanere in urma temporara in activitatea scolara).

70 Cateva simptome usoare (de ex., dispozitie depresiva si insomnie usoara) SAU unele

| dificultati in functionarea sociala, prof esionala sau scolara (de ex., chiul ocazional

61 ori furt din casa) dar, in general, functionare destul de buna, are cateva relatii

interpersonale semnificative.

60 Simptome moderate (de ex., afect plat si limbaj circumstantial, atacuri de panica

| ocazionale) SAU dificultati moderate in functionarea sociala, profesionala sau


51 scolara (de ex., putini amici, conflicte cu egalii sau cu colaboratorii).

50 Simptome severe (de ex., ideatie suicidara, ritualuri obsesionale severe, furturi din |

magazine), SAU deteriorare severa in functionarea sociala, profesionala sau scolara

41 (de ex., nici un fel de amici, incapabil sa mentina un serviciu).

40 O oarecare deteriorare a simtului critic (reality testing) sau in comunicare (de ex., |

limbajul este uneori ilogic, obscur sau irelevant) SAU deteriorare majora in multe

31 domenii, cum ar fi serviciul sau scoala, relatiile de familie, judecata, gandirea sau

dispozitia (de ex. omul depresiv evita amicii, isi neglijeaza familia, este incapabil sa

munceasca; copilul bate copiii mai mici ca el, este sfidator acasa, lipseste de la scoala)

30 Comportamentul este considerabil influentat de idei delirante sau de halucinatii

| SAU exista o deteriorare severa in comunicare sau in judecata (de ex., uneori este

21 incoerent, actioneaza in mod flagrant inadecvat, are preocupari suicidare) SAU este

incapabil sa functioneze in aproape toate domeniile (de ex., sta in pat toata ziua, nu

are serviciu, locuinta sau amici).

20 Un oarecare pericol de a se vatama pe sine sau pe altii (de ex., tentative de suicid |

fara urmarirea clara a mortii; frecvent violent; excitatie maniacala) SAU ocazional 11

incapabil sa mentina un minimum de igiena personala (de ex., miroase a fecale) SAU

deteriorare flagranta in comunicare (de ex., extrem de incoerent sau mut).

10 Pericol persistent de vatamare severa a sa sau a altora (de ex., violenta recurenta)

| SAU incapacitatea de a mentine o igiena personala minima SAU act suicidar sever

1 cu dorinta clara de a muri.

O Informatie inadecvata

Estimarea functionarii psihologice globale pe scala 0 -100 a fost operationalizata de Luborsky

in Health-Sickness Rating Scale (Luborsky L: „Clinicians'Judgments of Mental Health".

Archives of Genera/ Psychiatry 7: 407-417, 1962). Spitzer si colegii sai au efectuat o revizuire

a Health-Sickness Rating Scale pe care au numit -o Global Assessment Scale (GAS) (Endicott J,

Spitzer RL, Fleiss JL, Cohen J: „The Global Assessment Scale: A Procedure for Measuring

Overall Severity of Psychiatric Disturbance." Archives of General Psychiatry 33: 766-771,

1976). O versiune modificata a GAS a fost inclusa in DSM-III-R ca Global Assessment of

Functioning (GAF) Scale.




Formular de raportare a evaluarii multiaxiale

Urmatorul formular este oferit ca una din posibilitatile de raportare a

evaluarilor multiaxiale. in unele situatii a cest formular poate fi utilizat asa cum

este; in alte situatii insa, poate fi adaptat pentru a satisface necesitati speciale

AXA I: Tulburarile clinice

Alte conditii care se pot afla in centrul atentiei clinice

Cod diagnostic Denumirea DSM-IV

AXA II: Tulburarile de personalitate

Retardarea mentala

Cod diagnostic Denumirea DSM-IV

AXA III: Conditiile medicale generale

Cod CIM-9-CM Denumirea CIM-9-CM

AXA IV: Problemele psihosociale si de mediu.

Lista:

Q Probleme cu grupul de suport principal. De specificat.

Q Probleme in legatura cu mediul social. De spedficat:_

Q Probleme educationale. De specificat. _____________

Q Probleme profesionale. De specificat. ______________

Q Probleme cu locuinta. De specificat: _______________

Q Probleme economice: De specificat. _______________

Probleme in legatura cu accesul la serviciile de asistenta medicala.

De specificat. _________________

Q Probleme legate de interactiunea cu sistemul legal/penal. De specificat.

Q Alte probleme psihosociale si de mediu. De specificat. _______________

AXA V: Scala de evaluare globala a functionarii

Scor:___________

Perioada de referinta:

g


CERCETARE

T Postcontuzionala

A. Istoric de traumatism cranian care a cauzat o contuzie cerebrala semnificativa.

Nota: Manifestarile contuziei includ pierderea cunostintei, amnezia post -

traumatica, si, mai putin frecvent, debutul posttraumatic al crizelor

epileptice. Metoda specifica de definire a acestui criteriu trebuie sa fie

stabilita de cercetari suplimentare.

B. Evidentierea prin testare neuropsihologica sau evaluare cognitiva cantitativa

a dificultatii in atentie (concentrare, comutarea focarului atentiei, efectu

area .concomitenta a unor sarcini cognitive) sau memorie (invatarea sau

reproducerea informatiei).

C. Trei (sau mai multe dintre urmatoarele survin la scurt timp dupa traumatism

si dureaza cel putin 3 luni:

fatigabilitate rapida;

somn perturbat;

(3)cefalee;

vertij sau ameteala;

iritabilitate sau agresivitate la cea mai mica provocare sau fara nici una;

anxietate, depresie sau labilitate afectiva;

modificare de personalitate (de ex., inadecvare sociala sau sexuala);

apatie sau lipsa de spontaneitate.

D. Simptomele de la criteriile B si C isi au debutul dupa traumatismul cranian

sau reprezinta o inrautatire substantiala a simptomelor preexistente.

E. Perturbarea cauzeaza o deteriorare semnificativa.

T Neurocognitiva Usoara

A. Prezenta a doua (sau mai multe) dintre urmatoarele deteriorari in functio

narea cognitiva, durand de regula o perioada de cel putin doua saptamani

(dupa cum relateaza individul ori un informator credibil):

deteriorarea memoriei, identificata printr -o capacitate redusa de a

invata sau de a evoca informatiile;


perturbare in activitatea de executie (adica, in planificare, organizare,

secventiere, abstractizare;

perturbare in atentie sau in viteza de procesare a informatiei;

deteriorare in capacitatile perceptual motorii;

deteriorare in limbaj (de ex., in comprehensiune, in gasirea cuvintelor).

B. Din examenul somatic sau datele de laborator (inclusiv tehnicile neuroimagis -

tice) rezulta proba existentei unei conditii neurologice sau medicale generale

care este considerata a fi etiologic in relatie cu perturbarea cognitiva.

C. Din testarea neuropsihologica sau din evaluarea cognitiva cuantificata

rezulta proba unei anomalii sau declin in performanta.

D. Deficitele cognitive cauzeaza o detresa sau deteriorare marcata in functio

narea sociala, profesionala sau in alte domenii de f unctionare importante si

reprezinta un declin de la nivelul anterior de functionare.

E. Perturbarea cognitiva nu satisface criteriile pentru delirium, dementa, tul

burarea amnestica si nu este explicata mai bine de alta tulburare mentala

(de ex., o tulburare in legatura cu o substanta, tulburarea depresiva majora).

T-ea Depresiva Postpsihotica a Schizofreniei

A. Sunt satisfacute CrtPtrun episod depresiv major.

Nota: Episodul depresiv major trebuie sa includa criteriul A: dispozitia

depresiva. A nu se include simptome care sunt explicate mai bine ca

efecte secundare ale unui medicament ori ca simptom e negative de

schizofrenie.

B. Episodul depresiv major este suprapus peste, si survine numai in cursul fazei

reziduale a schizofreniei.

C. Episodul depresiv major nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei

substante ori ale unei condit ii medicale generale.

T-ea Deteriorativa Simpla (Schizofrenia Simpla)

A. Dezvoltarea progresiva in decursul unei perioade de cel putin un an a

oricaruia dintre cele ce urmeaza :

declin marcat in functionarea profesionala sau scolara aparitia graduala


si crescand in intensitate a simptomelor negative, cum ar fi aplatizarea

afectiva, alogia si avolitia;

raporturi interpersonale reduse, izola re sau retragere sociala.

B. Criteriul A pentru schizofrenie nu a fost satisfacut niciodata.

C. Simptomele nu sunt explicate mai bine de t-ea de personalitate schizo -

tipala sau schizoida, de o t-e psihotica, t-e afectiva, t-e

anxioasa, dementa sau retardare mentala si nu se datoreaza efectelor fizio

logice directe ale unei substante sau ale unei conditii medicale generale.

T-ea Disforica Premenstruala

A. in cele mai multe cicluri menstruale din cursul anului trecut, cinci (sau mai

multe) dintre urmatoarele simptome au fost prezente cea mai mare parte a

timpului in cursul ultimei saptamani a fazei luteale, au inceput sa se remita

in decurs de cateva zile dupa debutul fazei foliculare, si au fost absente in

saptamana postmenstruala, cu cel putin unul dintre simptome fiind fie (1),

(2), (3) sau (4):

1. dispozitie depresiva, sentimente de disperare sau idei de subestimare marcate;

2. anxietate, tensiune, sentimentul de stat „ca pe ghimpi" sau „ca pe

jeratic" marcate;

3. labilitate afectiva marcata (de ex., a se simti brusc trista sau ca ii dau lacri

mile ori sensibilitate crescuta la rejectie;

4. minie sau iritabilitate marcata si persistenta sau conflicte interpersonale

intense;

5. scaderea interesului pentru activitatile uzuale (de ex., serviciu, scoala,

amici, hobby-uri;

6. senzatia subiectiva de dificultate in concentrare;

7. letargie, fatigabilitate rapida sau lipsa marcata de energie;

8. modificare marcata a apetitului, mancat excesiv sau dorinta ardenta de

anumite alimente;

9. hipersomnie sau insomnie;

10. senzatia subiectiva ca este depasita sau ca a scapat situatia de subcontrol;


11. alte simptome somatice, cum ar fi durerea sau congestia sanilor, cefalee,

durere articulara sau musculara, senzatia de „balonare", plus ponderal.



Nota: La femeile menstruate, faza Iuteala corespunde perioadei dintre ovula -

tie si debutul menstruatiei, iar faza foliculara incepe cu menstruatia. La femeile

nonmenstruate, (de ex., la cele care au fost histerectomizate), orariul fazelor

Iuteala si foliculara poate necesita dozarea hormonilor reproductivi circulanti).



B. Perturbarea interfereaza considerabil cu activitatile profesionala, scolara

sau sociala si relatiile cu altii (de ex., evitarea activitatilor sociale, scaderea

productivitatii si eficientei in munca sau la scoala).



C. Perturbarea nu este pur si simplu o exacerbare a simptomelor altei tulburari,

cum ar fi tulburarea depresiva majora, panica, distimia sau o tulburare de per

sonalitate (desi ea poate fi suprapusa peste oricare dintre aceste tulburari).



D. Criteriile A, B si C trebuie sa fie confirmate de evaluarile zilnice ulterioare

din cursul a cel putin doua cicluri simptomatologie consecutive. (Diag

nosticul poate fi pus provizoriu inaintea acestei confirmari).



T Distimica

B. Prezenta, in timp ce este depresiv, a trei (sau mai multe) dintre urmatoarele:

stima de sine sau incredere in sine redusa sau sentimente de insuficienta;

sentimente de pesimism , disperare sau demoralizare;

pierderea generalizata a interesului sau placerii;

retragere sociala;

(5)fatigabilitate sau extenuare cronica;

sentimente de culpa, ruminatii despre trecut;

sentimente subiective de iritabilitate manie excesiva;

reducerea activitatii, eficientei sau productivitatii;


dificultate in gandire, reflectata prin concentrare insuficienta, memorie

deficitara sau indecizie.



T Depresiva Minora

A. O perturbare afectiva definita dupa cum urmeaza:

(1)cel putin doua (dar mai putin decat cinci) dintre urmatoarele simptome

au fost prezente in cursul aceleiasi perioade de doua saptamani si

reprezinta o modificare de la functionarea anterioara; cel putin unul

dintre simptome este fie (a) sau (b):

dispozitie depresiva cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi,

dupa cum este indicat fie de relatarea subiectului (trist), fie de

observatia facuta de altii (de ex., este inlacrimat). Nota: la copii si

adolescenti, dispozitia poate fi iritabila;

diminuare marcata a interesului sau placerii pentru toate sau aproape

toate activitatile, cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi

(dupa cum este indicat fie de relatarea subiectului, fie de observatiiile

facute de altii);

pierdere semnificativa in greutate cand nu tine dieta sau plus pon

deral (de ex., o modificare cu mai mult de 5% din greutatea corpului

in decurs de o luna) ori scaderea sau cresterea apetitului aproape in

fiecare zi. Nota: la copii se ia in consideratie incapacitatea de a lua in

greutate plusul asteptat;

insomnie sau hipersomnie aproape in fiecare zi;

agitatie sau lentoare psihomotorie aproape in fiecare zi (observabila

de catre altii si nu simpla senzatie de neliniste sau de a fi mai lent);

fatigabilitate sau lipsa de energie aproape in fiecare zi;

(g)sentimente de devalorizare ori de culpa excesiva sau inadecvata (care

poate fi deliranta) aproape in fiecare zi ( nu simplul autorepros sau

culpa referitoare la faptul de a fi suferind); (h) diminuarea capacitatii

de a gandi sau de a se concentra sau indecizie


aproape in fiecare zi (fie relatata de subiect ori observata de altii);

(i) ganduri recurente de moarte (nu doar frica de a nu muri), ideatie

suicidara recurenta fara un plan specific anume ori o tentativa de

suicid sau un plan anume de a comite suicidul;

(2)simptomele cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic in

functionarea sociala, profesionala sau in alte domenii de functionare

importante; (3)simptomele nu se datoreaza efectelor fiziolog ice

directe ale unei

substante (de ex., un drog de abuz, un medicament) sau unei conditii

medicale generale (de ex., hipotiroidismul); (4)simptomele nu sunt

explicate mai bine de doliu (adica, de reactia

normala la moartea unei fiinte iubite.

B. Nu a existat niciodata un episod depresiv major (vezi pag. 356) si nu sunt

satisfacute criteriile pentru tulburarea distimica.

C. Nu a existat niciodata un episod maniacal (vezi pag. 362), un episod mixt

(vezi pag. 365) sau un episod hipomaniacal (vezi pag. 368 ) si nu sunt

satisfacute criteriile pentru tulburarea ciclotimica). Nota : aceasta excludere

nu se aplica daca oricare dintre episoadele similare episoadelor maniacal,

mixt sau hipomaniacal sunt induse de o substanta sau de tratament.

D. Perturbarea afectiva nu survine exclusiv in cursul schizofreniei, tulburarii

schizofreniforme, tulburarii schizoafective, tulburarii delirante sau tulbu

rarii psihotice fara alta specificatie.



T Depresiva Scurta Recurenta

A. Sunt satisfacute criteriile pentru episodul depresiv major, cu exceptia duratei

(vezi pag. 356).

B. Perioadele depresive de la criteriul A dureaza cel putin 2 zile, dar mai putin

de 2 saptamani.

C. Perioadele depresive survin cel putin odata pe luna, timp de 12 luni

consecutiv si nu sunt asociate cu ciclul menstrual.


D. Perioadele de depresie cauzeaza detresa sau deteriorare semnificativa clinic

in functionarea sociala, profesionala sau in alte domenii de functionare

importante.

E. Simptomele nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante

(de ex., un drog de abuz, un medicament) sau a le unei conditii medicale

generale (de ex., hipotiroidism).

F. Nu a existat niciodata un episod depresiv major (vezi pag. 356) si nu satisface

criteriile pentru tulburarea distimica.

G. Nu a existat niciodata un episod maniacal (vezi pag. 362), un episod m ixt (vezi

pag. 365) sau un episod hipomaniacal (vezi pag. 368) si nu sunt satisfacute

criteriile pentru tulburarea ciclotimica. Nota: Aceasta excludere nu se aplica

daca oricare dintre episoadele similare episoadelor maniacale, mixte sau

hipomaniacale sunt induse de o substanta sau de tratament.

H. Perturbarea afectiva nu survine exclusiv in cursul schizofreniei, tulburarii

schizofreniforme, tulburarii schizoafective, tulburarii delirante sau

tulburarii psihotice fara alta specificatie.

T Depresiv Anxioasa Mixta

A. Dispozitie disforica recurenta sau persistenta durand cel putin 1 luna.

B. Dispozitia disforica este acompaniata timp de cel putin 1 luna de patru (sau

mai multe) dintre urmatoarele simptome:

dificultate in concentrare sau senzatia de vid mental;

perturbare de somn (dificultate in a adormi sau in a ramane adormit, ori

somn agitat, nesatisfacator;

(S)fatigabilitate sau energie scazuta;

iritabilitate;

aprehensiune;

usor de miscat pana la lacrimi;

hipervigilitate;

se asteapta la tot ce este mai rau;

disperare (pesimism pervaziv in legatura cu viitorul;


(10) stima de sine scazuta sau sentimente de inutilitate.

C. Simptomele cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic in functio -

narea sociala, profesionala sau in alte domenii de functionare importante.

D. Simptomele nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante

(de ex., un drog de abuz, un medicament) sau ale unei conditii medicale

generale.

E. Oricare dintre urmatoarele:

nu au fost satisfacute niciodata criteriile pentru tulburarea depresiva ma

jora, tulburarea distimica, panica sau anxietatea generalizata;

actualmente nu sunt satisfacute criteriile pentru oricare alta tulburare

afectiva sau anxioasa (inclusiv o tulburare afectiva sau anxioasa, in

remisiune partiala);

Simptomele nu sunt explicate mai bine de oricare alta tulburare mentala

T Factice prin Procura

A. Producerea intentionata sau simularea de semne sau simptome somatice

sau psihologice la o alta persoana care se afla sub ingrijirea individului.

B. Motivul comportamentului faptuitorului este acela de asumare a rolului de

pacient prin procura.

C. Incitatiile externe pentru comportament (cum ar fi avantajul economic) sunt

absente.

D. Comportamentul nu este explicat mai bine de alta tulburare mentala.

Transa Disociativa

A. Fie (1) sau (2):

(1) transa, adica, alterare temporara marcata in starea de constienta sau

pierderea sentimentului uzual de identitate personala fara inlocuirea cu

o identitate alternativa, asociata cu cel putin unul dintre urmatoarele:

ingustarea constiintei ambiantei imediate sau focalizarea selectiva si

extrem de ingusta pe stimulii ambientali;

miscari sau comportamente stereotipe experientate ca fiind mai

presus de controlul propriu;


(2) transa cu posesiune, o alterare unica sau episodica a starii de constienta

caracterizata prin inlocuirea sentimentului uzual de identitate personala

printr-o noua identitate. Aceasta este atribuita influentei unui spirit,

puteri, zeitati sau altei persoane, dupa cum este ilustrat de unul sau

ambele dintre urmatoarele:

miscari sau comportamente determinate cultural si stereotipe care

sunt experientate ca fiind controlate de agentul posedant;

amnezie completa sau partiala pentru eveniment.

B. Transa sau starea d'e transa cu posesiune nu este acceptata ca parte normala

a practicii religioase sau culturale colective.

C. Transa sau starea de transa cu posesiune cauzeaza o detresa sau deteriorare

semnificativa clinic in functionarea sociala, profesionala sau in alte arii de

functionare importante.

D. Transa sau starea de transa cu posesiune nu survine exclusiv in cursul unei

tulburari psihotice (inclusiv tulburarea afectiva cu simptome psihotice si

tulburarea psitiotica scurta) sau tulburarea de identitate disociativa si nu se

datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante sau conditii

medicale generale.

T Mancatul Compulsiv

A. Episoade recurente de mancat compulsiv. Un episod de mancat compulsiv se

caracterizeaza prin ambele care urmeaza:

mancatul, intr-o anumita perioada de timp (de ex. ( in decursul unei

perioade de 2 ore), a unei cantitati de alimente care este definita ca fiind

mai mare decat cea pe care cei mai multi oameni ar manca -o intr-o

perioada de timp si in circumstante similare;

sentimentul de lipsa de control asupra mancatului in cursul episodului

(de ex., sentimentul ca persoana respectiva nu poate stopa mancatul sau

controla ce si cat de mult mananca).

B. Episoadele de mancat compulsiv sunt asociate cu trei (sau mai multe) dintre

urmatoarele:


mananca mult mai repede decat in mod normal;

mananca pana de simte inconfortabil de plin;

mananca mari cantitati de alimente, chiar cand nu -i este fizic foame;

mananca singur pentru ca se simte jenat de cat de mult mananca;

se simte dezgustat de sine, depresiv sau foarte culpabil dupa mancatul

compulsiv.

C. Este prezenta o detresa marcata in legatura cu mancatul compulsiv.

D. Mancatul compulsiv survine, in medie, in cel putin 2 zile pe saptamana, timp

de 6 luni.

Nota: Metoda de determinare a frecventei difera de cea utilizata pentru

bulimia nervoasa; cercetarea viitoare trebuie sa precizeze daca metoda

preferata de stabilire a pragului de frecventa o constituie calcularea

numarului de zile in care survine mancatul compulsiv sau calcularea

numarului de episoade de mancat compulsiv.

E. Mancatul compulsiv nu este asociat cu uzul regulat de comportamente

compensatorii inadecvate (de ex., purgare, post, exercitii excesive) si nu

survine exclusiv in cursul anorexie! nervoase sau al bulimiei nervoase.

T Pers Depresiva

A. Un pattern pervasiv de cognitii si comportamente depresive incepand precoce

in perioada adulta si prezent intr -o varietate de contexte, dupa cum este

indicat de cinci (sau mai multe) dintre urmatoarele:

dispozitia habituala este dominata de tristete, disperare, dezgust, dezo

lare, nefericire;

ideea de sine se centreaza pe convingerile de insuficienta, inutilitate si

stima de sine scazuta;

este critic, acuzator si depreciativ fata de sine;

este ruminativ si dispus la aprehensiune;

este negativist, critic si intransigent fata de altii;

este pesimist;

este inclinat spre sentimente de culpa sau remuscare.


B. Nu survine exclusiv in cursul episoadelor depresive majore si nu este expli

cata mai bine de tulburarea distimica.

T Pers Pasiv Agresiva

A. Un pattern pervasiv de atitudini negativiste si de rezistenta pasiva la cererile

de performanta adecvata, incepand precoce in perioada adulta si prezent

intr-o varietate de contexte, dupa cum este indicat de patru (sau mai multe)

dintre urmatoarele:

se opune pasiv indeplinirii sarcinilor sociale si profesionale de rutina;

se plange ca nu este inteles si apreciat de altii;

este sumbru si certaret;

critica si dispretuieste fara motiv autoritatea;

isi exprima invidia si resentimentele fata de cei evident mai prosperi;

isi exprima in mod exagerat si persistent acuzele de nesansa personala;

alterneaza intre sfidare ostila si penitenta.

B. Nu survine exclusiv in cursul episoadelor depresive majore si nu este expli

cata mai bine de tulburarea distimica.





Glosar de Termeni Tehnici

Accelerarea vorbirii. Vorbire crescuta cantitativ, accelerata, si dificil sau imposibil

de intrerupt. De regula, [vocea] este, de asemenea, puternica si emfatica. Frecvent,

persoana vorbeste fara vreo stimulare sociala si poate continua sa vorbeasca chiar

daca nu o asculta nimeni.

Afazie. O deteriorare in intelegerea sau transmiterea de idei prin limbaj in oricare

dintre formele sale - citit, scris sau vorbitcare este datorata unei leziuni sau maladii a

centrilor cerebrali implicati in limbaj.

Afect. Un pattern de comportamente observabile care este expresia unei stari

afective (emotii) experientate subiectiv. Exemple c omune de afect sunt tristetea,

elatia (euforia) si mania. Contrar dispozitiei care se refera la un „climat" emotional

mai sustinut si pervasiv, afectul se refera la modificari mai fluctuante in


„atmosfera" emotionala. Ceea ce se considera gama normala a ex presiei afectului

variaza considerabil atat in cadrul aceleiasi culturi, cat si intre culturi diferite.

Perturbarile afectului includ:

afectul obtuz: reducere semnificativa a intensitatii expresiei emotionale;

afectul plat: absenta totala sau aproape total a a oricarui semn de expresie

afectiva;

afectul inadecvat: discordanta intre expresia afectiva si continutul vorbirii

sau ideatiei;

afectul labil: variabilitate anormala a afectului, cu modificari bruste, rapide

si repetate in expresia afectiva;

afectul restrans sau coarctat: reducere usoara in gama si intensitatea

expresiei emotionale.

Afonie. Incapacitatea de a produce sunetele vorbirii care necesita utilizarea

laringelui si care nu se datoreaza unei leziuni a sistemului nervos central.

Agitatie (agitatie psihomotorie). Activitate motorie excesiva, asociata cu un

sentiment de tensiune interna. Activitatea este de regula improductiva si repetitiva,

si consta din comportamente, precum mersul de colo pana colo, foitul, rasucitul

mainilor, ruperea imbracamintii si incapacitatea de a sta linistit.



Alogie. O paupertate in gandire care este inferata din observarea vorbirii si

comportamentului lingvistic. Pot exista raspunsuri concrete si scurte la intrebari si

reducerea cantitatii de vorbit spontan (paupertatea limbajului). Uneori vorbirea este

adecvata cantitativ, dar ofera foarte putina informatie, deoarece este extrem de

concreta, extrem de abstracta, repetitiva sau stereotipa (paupertatea continutului).

Amnezie. Pierderea memoriei. Tipurile de amnezie includ:

amenzia anterograda: pierdere a memoriei evenimentelor care survin dupa

debutul agentului sau conditiei etiologice;

amnezia retrograda: pierdere a memoriei evenimentelor care au survenit

inaintea debutului agentului sau conditiei etiologice.

Anxietate. Anticipare aprehensiva a unui pericol sau nenorociri, acompaniata de o

dispozitie disforica sau de simptome somatice de tensiune. Focarul pericolului


anticipat poate fi intern sau extern.

Atacuri de panica. Perioade distincte de aprehensiune, frica sau teroare intensa, cu

debut brusc, asociate adesea cu senzatia de moarte iminenta, in timpul acestor

atacuri exista simptome, precum senzatiil e de scurtare a respiratiei sau de sufocare,

palpitatii, accelerarea ritmului cardiac, durere sau discomfort precordial,

strangulare, si frica de a rtu inebuni sau de a -si pierde controlul. Atacurile de panica

pot fi inopinate (nesemnalizate), in care debu tul atacului nu este asociat cu un

declansator situational, ci survine „din senin", pot fi legate situational, in care

atacul de panica survine aproape invariabil imediat la expunerea la o situatie

declansanta („semnal") ori la anticiparea acesteia si, in fine, pot fi predispuse

situational, in care caz, atacul de panica survine foarte probabil la expunerea la un

declansator situational, dar nu este asociat in mod invariabil cu acesta.

Ataxie. Pierdere partiala sau completa a coordonarii miscarii musculare voluntare.

Atentie. Capacitate de concentrare de o maniera sustinuta asupra unui anumit

stimul sau activitati. Perturbarea in atentie se poate manifesta printr -o

distractibilitate facila sau dificultate in realizarea sarcinilor sau in concentrarea in

activitate.

Avolitie. Incapacitate de a initia si de a persista in activitati orientate spre un scop.

Cand este suficient de severa pentru a fi considerata patologica, avolitia este

pervasiva si impiedica persoana sa termine diferite tipuri de activitati (de ex .,

munca, activitatile intelectuale, autoingrijirea).

Catalepsie. Flexibilitate ceroasa — mentinerea unei pozitii rigide a corpului o

perioada lunga de timp.

Cataplexie. Episoade de pierdere brusca, bilaterala, a tonusului muscular, ducand

la derobarea individului, asociate adesea cu emotii intense, cum ar fi rasul, mania,

frica sau surpriza.

Comportament catatonic. Anomalii motorii marcate, incluzand imobilitatea'motorie

(adica, catalepsia sau stupoarea), anumite tipuri de activitate motorie excesiva

(agitatie, evident, lipsita de scop si neinfluentata de stimuli externi), negativism

extrem (rezistenta, evident, nemotivata la instructiuni sau tentative de a fi

mobilizat) ori mutism, posturare sau miscari stereotipe si ecolalie sau ecopraxie.


Conditie intersexuala. Conditie in care un individ prezinta, amestecate in diverse

grade, caracteristici ale fiecarui se x, incluzand forma fizica, organele de

reproducere si comportamentul sexual.

Depersonalizare. Alterare in perceperea sau experientarea eului de o asemenea

maniera, ca persoana se simte detasata de propriile procese mentale sau de propriul

corp, ca si cum ar fi un observator din afara (de ex., se simte ca si cum ar visa).

Deraiere („relaxarea asociatiilor"). Un pattern de limbaj, in care ideile unei

persoane trec de la un subiect la altul fara nici o legatura intre ele sau sunt legate

doar indirect, in deplasarea de la o fraza sau propozitiune la alta, persoana schimba

in mod caracteristic subiectul de la un cadru de referinta la altul, iar lucrurile pot fi

spuse intr-o juxtapunere din care lipseste o relatie cu sens. Perturbarea survine intre

propozitiuni, contrar incoerentei in care perturbarea este in cadrul propozitiunii. O

schimbare ocazionala a subiectului fara preaviz sau conexiune evidenta nu

constituie deraiere.

Derealizare. Alterare in perceperea sau experientarea lumii externe, de o asa

maniera, ca aceasta pare straina sau ireala (de ex., oamenii pot parea nefamiliari sau

ca niste automate).

Dezorientare. Confuzie referitoare la perioada zilei, data, anotimp (timp), la locul

unde se afla (loc) sau la cine este (persoana).

Disforie sexuala. Ave rsiune persistenta fata de unele sau fata de toate

caracteristicile fizice sau rolurile sociale pe care le implica sexul biologic al propriei

persoane.

Diskinezie. Distorsiune a miscarilor voluntare cu activitate musculara involuntara.

Disociere. Ruptura intre functiile de regula integrate ale constiintei, memoriei,

identitatii sau perceperii ambiantei. Perturbarea poate fi brusca sau graduala,

tranzitorie sau cronica.

Dispozitie. Emotie sustinuta si pervasiva care coloreaza perceperea lumii.

Exemplele comune de dispozitie includ depresia, elatia, mania si anxietatea.

Contrar afectului, care se refera la modificari mai fluctuante in „starea timpului"

atmosferei emotionale, dispozitia se refera la un „climat" emotional mai sustinut si

mai pervasiv. Tipurile de dispozitie includ:


dispozitia disforica: dispozitie neplacuta, cum ar fi tristetea, anxietatea sau

iritabilitatea;

dispozitia crescuta: sentiment exagerat de bine, de euforie sau de elatie. O

persoana cu dispozitie crescuta poate descrie dispozitia ca fiind „exaltata",

„excelenta", „in cuhnea fericirii" si „in al noualea cer";

822 Anexa C

dispozitie eutimica: dispozitie in gama „normala", ceea ce implica absenta

dispozitiei depresive sau crescute;

dispozitie expansiva: lipsa de retinere in exprimarea sentimentelor proprii,

asociata frecvent cu supraevaluarea propriei semnificatii sau importante;

dispozitia iritabila: usor de contrariat si de provocat spre manie.

Dissomnie. Tulburari primare de somn sau de vigilitate, caracterizate prin

insomnie sau hipersomnie, ca simptom major al tabloului clinic. Dissomniile sunt

tulburari ale cantitatii, calitatii sau orarului (timing) somnului.

Distonie. Perturbarea tonicitati i muschilor.

Distractibilitate. Incapacitate de a mentine atentia, adica, comutarea de la un

domeniu de subiecte la altul, cu o minima provocare, ori atentia este atrasa prea

frecvent de stimuli externi nesemnificativi sau irelevanti.

Dizartrie. Articulare imperfecta a cuvintelor, datorata perturbarilor controlului

muscular.

Ecolalie. Repetare patologica, asemanatoare papagalicismului si, evident, lipsita de

sens a unui cuvant sau expresii abia spuse de alta persoana.

Ecopraxie. Repetarea, prin imitatie, a miscarilor altuia. Actiunea nu este una

intentionata sau voluntara si are calitatea de a fi semiautomata si incontrolabila.

Elemente psihotice congruente cu dispozitia. Idei delirante sau halucinatii al caror

continut este in intregime concordant cu temele tipice ale dispozitiei depresive sau

maniacale. Daca dispozitia este depresiva, continutul ideilor delirante sau al

halucinatiilor trebuie sa implice teme de insuficienta personala, de culpa, maladie,

moarte, nihilism sau pedeapsa meritata. Continutul ide ilor delirante poate include

teme de persecutie, daca acestea sunt bazate pe concepte de autodepreciere, cum ar

fi pedeapsa meritata. Daca dispozitia este maniacala, continutul ideilor delirante


sau al halucinatiilor trebuie sa implice teme consta nd din exagerarea valorii,

puterii, cunostintelor sau identitatii, ori o relatie speciala cu o divinitate sau cu o

persoana celebra. Continutul ideii delirante poate include teme de persecutie, daca

acestea sunt bazate pe concepte, cum ar fi valoarea exage rata sau pedeapsa

meritata.

Elemente psihotice incongruente cu dispozitia. Idei delirante sau halucinatii al

caror continut nu este concordant cu temele tipice ale dispozitiei depresive sau

maniacale, in cazul depresiei, ideile delirante sau halucinat iile nu trebuie sa includa

teme de insuficienta personala, de culpa, maladie, moarte, nihilism sau pedeapsa

meritata, in cazul maniei, ideile delirante sau halucinatiile nu trebuie sa includa

teme de valoare, putere, .cunostinte sau identitate exagerate or i de relatie speciala

cu divinitatea sau cu o persoana celebra. Exemplele de elemente psihotice

incongruente cu dispozitia includ ideile delirante de persecutie (fara continut de

autodepreciere sau de grandoare), insertia de ganduri, difuzarea gandirii si ideile

delirante de control al caror continut nu are, dupa cat de pare, nici o relatie cu

vreuna din temele mai sus mentionate.

Faza reziduala. Faza a unei maladii care survine dupa remisiunea simptomelor

floride sau a intregului sindrom.

Flashback. Revenirea unei amintiri, sentiment sau experiente perceptuale din

trecut.

Fobie. Frica irationala, persistenta , de un anumit obiect, activitate sau situatie

(stimulul fobie) care duce la dorinta irezistibila de a -1 sau de a o evita. Aceasta

duce adesea, fie la evitarea stimulului, fie la suportarea lui cu teama.

Fuga de idei. Flux aproape continuu de vorbire accel erata, cu treceri bruste de la

un subiect la alt subiect, bazate pe asociatii inteligibile, stimuli distractivi sau jocuri

de cuvinte. Cand este severa, vorbirea poate fi dezorganizata sau incoerenta.

Grandoare. Apreciere exagerata a propriei valori, puteri, cunoasteri, importante

sau identitati. Cand este extrema, grandoarea poate fi de proportii delirante.

Gandire magica. Credinta eronata ca propriile ganduri, cuvinte sau actiuni vor

cauza sau preveni un anumit deznodamant, intr -un mod anume, care sfideaza

legile intelegerii comune a cauzei si efectului. Gandirea magica poate fi parte a


dezvoltarii copilului normal.

Halucinatie. Perceptie senzoriala, cu sentimentul irezistibil al realitatii unei

perceptii veritabile, dar care survine fara stimularea externa a unui organ senzorial

relevant. Halucinatiile trebuie sa fie distinse de iluzii, in care un stimul extern real

este perceput sau interpretat eronat. Persoana poate avea sau nu constiinta faptului

ca are o halucinatie. O persoana cu halucinatii auditive poate recunoaste ca are o

experienta senzoriala falsa, in timp ce alta poate fi convinsa ca sursa experientei

sale senzoriale are o realitate fizica independenta. Termenul de halucinatie nu se

aplica, in general, perceptiilor false care survin in vis, in timpul adormirii

(hipnagogice) ori al desteptarii din somn (hipnopompice). Experiente halucinatorii pot

surveni si la oamenii fara nici o t-e mentala. Tipurile de halucinatii includ:

halucinatia auditiva: halucinatie implica nd perceperea de sunete, dar cel

mai frecvent de voci. Unii clinicieni si cerceta toii nu vror sa includa acele

experiente percepute ca venind din interiorul capului si vror, in schimb, sa

limiteze conceptul de halucinatii auditive veritabile la acele sune te a caror

sursa este perceputa ca fiind externa, in DSM IV insa nu se face nici o

distinctie in functie de cum sursa vocilor este perceputa ca fiind in interiorul

sau in afara capului;

halucinatia gustativa: halucinatie implicand perceperea de gusturi (de

regula nepla cute);

halucinatia congruenta cu dispozitia: vezi elementele psihotice congruente

cu dispozitia;

halucinatia incongruenta cu dispozitia: vezi elementele psihotice

incongruente cu dispozitia;

halucinatia olfactiva: halucinatie implica nd perceperea unui miros, cum ar

fi cel de cauciuc ars sau de peste stricat;

halucinatia somatica: halucinatie implicand perceperea unei experiente

fizice localizate in corp (cum ar fi senzatia de electrocutare). Halucinatia

somatica trebuie sa fie distinsa de senzatiile somatice provenind dintr -o

conditie medicala generala inca nediagnosticata de preocuparea

hipocondriaca pentru senzatiile somatice normale si de o halucinatie tactila ;


halucinatia tactila: halucinatie implicand perceperea faptului de a fi atins ori

a ceva care se afla sub propria -i piele. Cele mai frecvente halucinatii tactile

sunt senzatiile de socuri electrice si furnicatura (senzatia de ceva alunecand

sau reptand pe/sau sub tegumente);

halucinatia vizuala: halucinatie implicand vederea si care poate consta din

imagini formate, cum ar fi cele de oameni, ori de imagini neformate, cum ar

fi flashurile de lumina. Halucinatiile vizuale trebuie distinse de iluzii, care

sunt perceptii eronate ale unor stimuli externi reali.

Hiperacuzie. Sensibilitate dureroasa la sunete.

Hipersomnie. Somnolenta excesiva manifestata prin somn nocturn prelungit,

dificultate in a mentine o stare de vigilitate alerta in timpul zilei sau episoade de

somn nedorite in timpul zilei

Ideatic paranoida . Ideatic, de proportii mai reduse decat ideea deliranta ,

implicand suspiciunea sau convingerea ca respectivul este hartuit, persecutat sau

tratatat in mod arbitrar.

Idee deliranta. Convingerea falsa , bazata pe o inferenta incorecta despre realitatea

externa, care este sustinuta ferm in dispretul a ceea ce aproape oricine crede si in

dispretul a ceea ce constituie proba clara si indiscutabila a evidentei de contrariu.

Convingerea nu este una acceptata normalmente de alti membri ai culturii sau

subculturii persoanei (de ex., nu este un articol de credinta religioasa). Cand o

convingere falsa implica o judecata .de valoare, ea este considerata idee deliranta

numai cand judecata este atat de extrema, inca t sfideaza credibilitatea. Convingerea

deliranta survine pe un continuam si uneori poate fi inferata din comportamentul

individului. Adesea, este dificil de distins intre o idee deliranta si o idee prevalenta

(in care caz, individul are o idee sau credinta irationala dar la care nu tine atat de

ferm ca in cazul ideii delirante). Ideile delirante sunt clasificate dupa continutul lor.

Cateva din cele mai frecvente tipuri sunt mentionate mai jos:

idee deliranta bizara: idee deliranta care implica un fenomen pe care cultura

persoanei 1-ar considera ca total implauzibil;

idee deliranta de gelozie: idee deliranta ca propriul partener sexual este

infidel;


idee deliranta erotomanica: ideea deliranta ca alta persoana, de regula cu

situatie inalta, este indragostita de individ (a);

idee deliranta de grandoare: idee deliranta constand in exagerarea valorii,

puterii, cunostintelor, identitatii individului ori de relatie speciala a acestuia

cu o divinitate sau cu o persoana celebra;

idee deliranta congruenta cu dispozit ia: vezi elementele psihotice

congruente cu dispozitia;

idee deliranta incongruenta cu dispozitia: vezi elementele psihotice

incongruente cu dispozitia;

ideea deliranta de a fi controlat: idee deliranta in care sentimentele,

impulsurile, gandurile sau actiunile-sunt experientate ca fiind sub controlul

unor forte externe, mai curand decat sub controlul propriu;

idee deliranta de referinta: i dee deliranta a carei tema este aceea ca

evenimentele, obiectele sau alte persoane din imediata apropiere a cuiva au

o semnificatie speciala si insolita. Aceste idei delirante sunt de regula de

natura negativa sau peiorativa, dar pot fi, de asemenea, si de grandoare in

continut. Acestea difera de o idee de referinta, in care convinerea falsa nu

este sustinuta tot atat de ferm si nu este nici tot atat de complet organizata ca

intr-o convingere veritabila;

idee deliranta de persecutie: idee deliranta i n care tema centrala este ca

persoana (sau cineva de care persoana este apropiata) este atacata, hartuita,

inselata, persecutata sau se conspira contra ei;

idee deliranta somatica: idee deliranta al carei continut principal este legat

de aspectul sau functionarea propriului corp;

idee deliranta de difuzare a gandirii: idee deliranta conform careia propriile

ganduri sunt difuzate cu voce tare in afara, astfel ca pot fi percepute de altii;

idee deliranta de insertie a gandirii: idee deliranta conform careia u nele

dintre gandurile subiectului nu sunt ale sale, ci mai curand sunt inserate in

propria-i minte.

Idee prevalenta. Idee sustinuta si nemotivata care este mentinuta cu o intensitate

mai redusa decat cea deliranta (adica, persoana este in stare sa recunoasca


posibilitatea ca credinta ei poate sa nu fie adevarata). Credinta nu este una care este

acceptata in mod normal de alti membri ai culturii sau subculrurii persoanei.

Idei de referinta. Sentimentul ca incidente casuale si evenimente externe au o

semnificatie particulara si insolita care este specifica pentru persoana respectiva.

Aceasta trebuie distinsa de ideea deliranta de referinta in care exista o credinta care

este mentinuta cu convingere deliranta.

Identitate sexuala. Convingerea intima a u nei persoane ca este barbat sau femeie.

Iluzie. Perceptie sau interpretare eronata a unui stimul extern real, cum ar fi

auzirea fosnetului frunzelor ca sunet de voci. Vezi, de asemenea, halucinatia.

Incoerenta. Limbaj sau gandire care este in esenta incomp rehensibila altora,

deoarece cuvintele sau expresiile sunt imbinate impreuna fara o conexiune logica

sau sens. Aceasta perturbare survine in cadrul propozitiunii in contrast cu deraierea,

in care perturbarea este intre propozitiuni. Aceasta a fost denumita uneori drept

„salata de cuvinte" pentru a face cunoscut gradul de dezorganizare lingvistica.

Constructiile nongramaticale usoare sau uzajele idiomatice caracteristice anumitor

fonduri culturale sau regionale, lipsa de educatie sau gradul redus de intelige nta,

nu trebuie considerate incoerenta. In general, termenul nu se aplica atunci cand este

evident ca perturbarea de limbaj este datorata unei afazii.

Insomnie. Acuza subiectiva de dificultate in a adormi sau in a ramane adormit ori

de calitate mediocra a somnului. Tipurile de insomnie includ:

insomnia initiala: dificultate in a adormi;

insomnia mediana: desteptare din somn in mijlocul noptii urmata de o

eventuala readormire, dar dificila;

insomnia terminala: desteptare din somn inainte de ora uzuala a persoanei

si incapacitatea de a readormi.

Lentoare psihomotorie. incetinire generalizata vizibila a miscarilor si vorbirii.

Macropsie. Perceptie vizuala, in care obiectele par a fi mai mari decat sunt in realitate.

Mecanism de aparare. Proces psihologic automat care protejaza individul contra

anxietatii si de constientizare a stresorilor sau pericolelor interne sau externe.

Mecanismele de aparare mediaza r eactia individului la conflictele emotionale si la

stresorii externi. Unele mecanisme de aparare (de ex., proiectia, scindarea si


trecerea la actiune) sunt aproape constant dezadaptative. Altele, cum ar fi

suprimarea si refuzul, pot fi, fie dezadaptative, fie adaptative, in functie de

severitatea, inflexibilitatea si contextul in care apar. Definitiile mecanismelor de

aparare specifice si cum trebuie sa fie inregistrate ele utilizand scala de functionare

a apararii, sunt prezentate la pag. 807.

Medicament agonisi. O entitate chimica extrinseca pana la substante produse

endogen, care actioneaza asupra unui receptor si este capabila sa produca

maximumul de efect care poate fi produs prin stimularea acelui receptor. Un

agonist partial este capabil numai de prod ucerea unui efect mai putin decat

maximal, cand este administrat intr -o concentratie suficienta spre a se lega cu toti

receptorii disponibili.

Medicament agonist/antagonist. O entitate chimica extrinseca pana la substante

produse endogen, care actioneaza asupra unei familii de receptori (cum ar fi

receptorii opiacei miu, delta si kappa) de o asemenea maniera, ca el este un agonist

sau agonist partial pentru un tip de receptor si antagonist pentru un altul.

Medicament antagonist. O entitate chimica extrins eca pana la substante produse

endogen care ocupa un receptor, nu produc nici un fel de efecte fiziologice si

impiedica substantele chimice endogene si exogene sa produca un efect asupra

acelui receptor.

Micropsie. Perceptie vizuala, in care obiectele par a fi mai mici decat sunt in realitate.

Miscari stereotipe. Comportament motor repetitiv, evident impulsiv si

nonfunctional (de ex., scuturatul sau unduirea mainilor, balansarea corpului,

lovitul cu capul, apucarea obiectelor cu gura, automuscarea, piscarea tegumentelor

sau a orificiilor corpului, lovirea propriului corp).

Nistagmus. Miscari ritmice involuntare ale ochilor, constand din tremuraturi

rapide de mica amplitudine intr -o directie, si o miscare mai ampla, lenta, recurenta,

in directie opusa. Nistagmusul poate fi orizontal, vertical sau rotator.

Parasomnie. Comportament anormal sau evenimente fiziologice survenite in

cursul somnului sau al tranzitiilor somn -vigilitate.

Personalitate. Parternuri durabile de percepere, relationare si gandire despre

ambianta si despre sine. Trasaturile de personalitate sunt aspecte proeminente ale


personalitatii care sunt prezentate intr -o larga gama de contexte sociale si personale

importante. Numai cand trasaturile de personalitate sunt inflexibile si

dezadaptative, si cauzeaza, fie deteriorare functionala semnificativa, fie detresa

subiectiva, constituie o t-e de personalitate.

Prodrom. Semn sau simptom premonitor sau precoce al unei tulburari.

Psihomotorie, Agitatie. Vezi agitatia.

Psihotic. Istoric, acest termen a primit un numar de definitii diferite, dintre care nici

una nu a fost universal acceptata. Cea mai ingusta definiti e a psihoticului este

restransa la idei delirante sau la halucinatii notabile, cu halucinatii survenind in

absenta constientizarii naturii lor patologice. O definitie usor mai putin restrictiva

include si halucinatii notabile pe care individul le constient izeaza ca fiind experiente

halucinatorii. Mai larga inca, este definitia care include, de asemenea, si alte

simptome pozitive de schizofrenie (adica, limbajul dezorganizat, comportamentul

catatonic sau grosier dezorganizat). Contrar acestor definitii bazat e pe simptome,

definitiile utilizate in DSM-II si CIM-9 erau probabil, de departe, prea inclusive si

centrate pe severitatea deteriorarii functionale, astfel ca o t-e mentala era

etichetata ca psihotica, daca ducea la „o deteriorare care interfera cu capacitatea de a

satisface exigentele normale ale vietii", in cele din urma, termenul a fost definit

conceptual ca o pierdere a limitelor eului sau ca o deteriorare flagranta a testarii

realitatii. Pe baza elementelor lor caracteristice, diferitele tulbur ari din DSM-IV

subliniaza aspecte diferite ale diverselor definitii ale psflioticului.

Rolul sexului. Atitudini, patternuri de comportament si atribute ale personalitatii

definite de cultura in care traieste persoana ca fiind roluri sociale consacrate ca

„masculine" sau „feminine".

Semn. Manifestare obiectiva a unei conditii patologice. Semnele sunt observate mai

curand de examinator decat relatate de individul afectat.

Sex. Statusul biologic al unei persoane ca barbat, femeie sau incert, in functie de

circumstante, aceasta precizare poate fi bazata pe aspectul organelor genitale

externe sau pe kariotip.

Simptom. Manifestare subiectiva a unei conditii patologice. Simptomele sunt

raportate mai curand de individul afectat decat observate de examinator.


Simptom de conversie. Pierdere sau alterare a activitatii motorii voluntare sau

senzoriale sugerand o conditie neurologica sau medicala generala. Factorii

psihologici sunt considerati a fi asociati cu dezvoltarea simptomului, iar simptomul

nu este explicat pe deplin de o conditie neurologica sau medicala generala ori de

efectele directe ale unei substante. Simptomul nu este produs intentional sau

simulat si nu este sanctionat cultural.

Sindrom. Grupare de semne sau simptome pe baza coaparitiei lor frecvente, c eea

ce poate sugera o patogeneza subiacenta, evolutie, pattern familial sau selectie a

tratamentului comuna.

Sinestezie. Conditie in care o experienta senzo riala asociata cu o modalitate

survine cand este stimulata alta modalitate, de exemplu, un sunet produce senzatia

unei anumite culori.

Stresor psihosocial. Orice eveniment de viata sau schimbare de viata care poate fi

asociat temporar (si poate ca s i cauzal) cu debutul, survenirea sau exacerbarea unei

tulburari mentale.

Stupor. Stare de nonreactivitate cu imobilitate si mutism.

Tic. Miscare motorie sau vocalizare stereotipa, nonritmica, recurenta, rapida,

brusca, involuntara.

Transexualism. Disforie sexuala severa, cuplata cu dorinta persistenta de a avea

caracteristicile fizice si rolurile sociale pe care le implica sexul biologic opus.





CMG conditii medicale generale

T psi datorate unor conditii medicale generale CMG

B. istoric, ex somatic si datele de laborator ca perturbarea este consecinta fiziologica directa a unei CMG

C. nu este expl mai bine de alta t mentala

D.nu survine exclusiv in cursul unui delirium

semne de organicitate: perseverare, black-out, t de constienta-confuzie, personalitate impulsiv, idie delir, depres, anx, labil,

crt


infectioase

infectia HIV:

SNC - sdr cognitiv, sdr demential, afectiv, psihotic, t motorii

alte sisteme

medicamente: Zidovudina, cortizon, antimicotice - - t afective

TS, utiliz S

meningite cronice

meningita tuberculoasa: cefalee, \greutate, subfebril, iritatie mening, \ toate f psi, stari obnubilare, confuzie

encefalite:

inf cu herpes simplex(l frontal, temp - anosmie, h olfact gust), rujeola, rubeola

HIC(greata, voma in jet)+s de focar (crize epileptiforme)+s psi -- confuz, iluzii, haluc

abces cerebral

sec unor focare extracereb: s de focar: cefalee, convulsii

sdr psiho-organic acut : confuzie febrila, incoerenta, h, iluzii

boli prionice (b Creutzfeldt-Jakob)

encefalopatie spongiform subacuta provocata de prioni(proteine membranare) ce devin agenti infectiosi, debut 50-70ani, s psi:fatigabilitate, depresie, letargie

delirium febril si infectios

delirium, APM, anx, oneiroidie, h, iluz, stupor confuzional, deperson, amnezie lacunara a ep

paralizie generala progresiva

f tertiara: neurosifilis parenchimatos:

-PGP - std cuaternar

-tabes (meningo radiculonevrita post luetica)

-atrofia optica luetica

neurosifilis meningian

neurosifilis vascular

PGP: ep de confuz, \activ intelect, s expansive (idei de marire), s paranoide, labil af, irascib, instincte degradate, t comp(furt, exhibition, dezinh sx) s neurologice
(tremur, ticuri, disartrie, bruxism, ROT vii),

~o dementa cu debut rapid de tip psihotic (idei megalomanice)

pcl: proteinorahie /, glicorahia /, reactia VDRL

trat: penicilina 12-24mil 14 zile +/-cortizon sau tetraciclina 2g/zi sau eritromicina 2g/zi 30 zile



traumatismele cranio cerebrale:

t posttraumatice imediate

primare (comotie, contuzie, dilacerare)

secundare (hematom subdural)


subsecvente (edem cerebral)

dezorientare confuzie,delirium, stupor, coma scala Glasgow, convulsii

agitatie

amnezie anterograda, retrograda

sdr apatic, mutism akinetic



t posttraumatice tardive/cronice

-encefalopatia

post-traumatica cu scleroza atrofica, cicatrice, lez progresive, ireversibile, sechele conj-gliale

deficit cognitiv, \atentia, dezorganizarea limbajului, \ f executive

lob frontal: t de atentie, comport inhib/inadecvat/agresiv/hipersx/indif fata de reguli. Apatie, indiferenta, retragere sociala

lob temporal: genereaza focare epileptice, logoree, hiperreligiozitate, rigiditate moralizatoare, elatie, crize de furie

dementa

la 6 l dupa TCC, cu deficit cognitiv, sdr apatic/dezinh comport, impulsiv

epilepsia posttraumatica

-crize comitiale post TCC dat focar epileptogen din cicatrice sau scleroza difuza. crize GM neresponsiv la antiepil dat slabei vascul a foc epi sec

modificari de personalitate

schi evid a comp dupa 6 l,

iritabili capriciosi infantili anxiosi dezinhibati revendicativi heteroagresivi conflictuali fug de acasa comit delicte

tipuri DSM: agresiv, paranoid, labil, dezinhibat, apatic

orbito-frontal: dezinhibat, hipersexual, antisocial

medio-frontal: apatic

temporale anterioare: slab control impulsuri, heteroagresivitate

t depresive secundare

depresii minore si majore. dat traum emisfera dr sau f psi-soc

mania

se asociaza cu epi partial complex temporala

t anxioase

vegetativ

anx generalizata, obsesii, compulsii, AP, TSPT, tol \ la frustrare

af neurologice:

motorii

b parkinson

confuzie, delirium

halucinatii - perturbare DA, L dopa, anticolinergice


idei delirante

delirium

depresie - depletia de DA

manie

t de somn - dez DA

dementa - deficit colinergic

rigiditate bradikinezie tremor t de mers

b wilson

degenerare hepato lenticulara progresiva, b autosomal recesiva,

deficit de ceruloplasmina -- deficit excretie cupru -- acumulare

inel Kayser Fleischer cornean, tremor, rigiditate, disfagie, disartrie, ras inexpresiv

psi : t de comport de tip frontal : maniforme, dezinhibitie, iritabilitate, modif de pers

def cognitiv, dementa

b huntington

b autosomal dominanta , coree si dementa, afectare motorie progresiva

def cognitiv, apatie, iritabilitate, labilitate, suicid, stari psihotice

parkinsonismul neuroleptic

tremor si rigiditate de tip Parkinsonian

la 2-4 sapt de la initiere trat, dat ocuparii R D2 din striat de catre NL cu pot mare

b demielizante

scleroza multipla / scleroza in placi

debut 20-40,

b neurodegenerativa autoimuna - demielinizare neuronala datorita Limfocite T invadante-placi de scleroza

atrofii musculare cu evol centripeta, t cerebeloase, senzoriale

psi: depresie (consecinta sau reactie psihologica), TS

def cognitiv, t de vb: hipofonia, disartria, vb exploziva, sacadata

iritabilitate, anxietate,

APM, t de comp, de personalit

halucinatii organice, idei delirante

la belle indiference?anosodiaforie?

euforie, dementa, sdr pseudobulbar

oboseala cronica in a 2 a 1/2 a zilei



tumori cerebrale

-glioame - 60% din t primare cerebrale


schimbari inexplicabile ale comportamentului

simpt globale: deficit cognitiv difuz, confuzie, dementa, depresie , manie

simpt paroxistice: crize uncinate, episoade halucinatorii sau de depersonalizare, derealizare cu "dreamy states", absente.

-mengioame - 25% din t primare cerebrale

crize epi frecvente

temporal: crize epi, ep psi post critice sau intercritice

crize de tip complex partial, afazie, depresie, sdr korsakov, schi de personalit

frontal: dezinhibitie comportam moriatica, anosodiaforia si indiferenta fata de ambianta, alternare depresie manie, t confuzionale de tip pseudo demential
(dezorientare in locuri familiare, puerilism, avolitie, pierde spontaneitatea gandirii, excentricitati)

orbitar: akinezie, pierderea spontaneitatii, initiativei, apatie. h viz, olfactive, auditive

parietal: saraca in simpt psi. in lobul dominant afazia. nondominant: neglijarea hemicorpului controlateral si anosognozie. agnozie, apraxii, hemipareze, crize
senzoriale

occipital: h vizuale, crize senzoriale colorate, luminoase, geometrice,

jonct parieto occip: agnozii vizuale, prosopagnozia.

diencefalice si ventricul 3: t vizuale , de afectivitate si personalitate, sdr HIC: t cognitive, torpoare, pierderea vointei, inactivitate,

t talamice: hemipareze, deficite hemisenzoriale,

t hipofizare: sdr acromegalic, t cognitive, s paranoiac, hipomnezii, astenie, apatie, irascibilitate, depresie/euforie

t de trunchi: ataxie, obnubilare, slabiciune, stari maniforme, vertij , greata

t de corp calos - de toate

t de fosa posterioara - ataxie, cefalee

Metastazele: t de constiinta de tip delirium, s generale (febra, \ greutate, oboseala)

epilepsie

epilepsie clasificare:

A.crize partiale

1. simple: (frecv fara t de constienta)

-s motorii, senzoriale, autonome

2.complexe (cu t de constienta)

-t constienta, cognitiv, afectiv, psihosenzorial,

3.secundar generalizate

B.crize generalizate (simetrice bilateral)

absente

mioclonus

crize: clonice, tonice, tonico-clonice (grand mal), atonice, akinetice


clasificare t psi in epi - Preli

1.T psi precritice: agitati, iritati/veseli, euforici

2T psi intracritice/paroxistice: debut brusc, dur scurta, remisie spontana, tendinta la repetare

-aura psihica: senz constienta, debut brusc, cateva sec , aceeasi la acelasi bolnav

are t disociative, afective, gandire fortata

-constientei: in partial complexe sau generalizate: prabusire bolnav, fen motorii, intrerup sau cont autom a vb, obnubilare, confuzie, autom comport. suspend
constientei/absenta temporala, t de luciditate/obnubilare, t partiala/''dreamy state"

-senzoriale: crize iluzionale, de tip halucinator, gnozice

majoritatea ptr lobul temporal si cam toate t de perceptie

iluzii perceptive, aperceptive, halucinoze, h auditive, vizuale,

h olfactive sunt asoc cu h gustative (dezagreabile) apar in crize uncinate datorate leziunii uncusului hipocampic.

criza uncinata = o criza partiala cu aura gustativa/olfactiva urmata de dreamy state, anxietate, sent de straniu, stare oneroida cu img fam si h panoramice

h vestib, h autoscopice, modif de schema corporala,

- memorie:

dismnezice, cu t de const, deja vu, jamais vu

amnezice: lacunara (totale, partiala), globala

-gandire, limbaj: idee fortata, gandire fortata, tahipsie mentism terifiante

-afectivitate, euforie, depresie, anxietate pe fond de derealizare/deper, agresivitate

-comport: dipsomanie, hiperfagie, hipersex, furie agitatie, tendinte clastice: distruge, loveste

3.T psi intercritice/tranzitorii, ---dureaza mai mult, rasp mai putin la antiepileptice

- t psiho-organice(de constiinta cu substrat organic):

ingustarea campului constiintei

(starea crepusculara

t de const, perceptie, acte si actiuni automate, acte neasteptate agresive urmate de amnezie lacunara

, automatism ambulator epileptic

calatorii, furt apoi amnezie lacunara

, fuga epileptica crepusculara)

dezordonata, intempestiva

, t ale luciditatii

(obnubilarea post paroxistica: DTS, \:const, atentie, mem, gand, /somn

starile confuzive): sesizeaza si fixeaza greu, contact redus cu realit

-t afective si comportamentale, depresie anx TS impulsiv agres , rar euforie


- intercritice particulare(dipsomania = necesitate imperioasa ptr b alcoolice zile apoi somn, dromomania = nev imperioasa de a pleca, fara tinta) - str temp si
limbice

4.T psihice permanente(

t de personalitate: borderline, dependent , evitant

-sdr Gastaud: obsesionalitate, rigiditate solemna (lipsa de umor), Hreligiozitate, Hmoralitate, interes disproportionat ptr probl filozofice, destin, vb
circumstantiala, digresiv, detalii nesemnificative, Hgrafie a ideilor proprii, vascozitate si adezivitate in relatii personale. Activ motorie monotona, tend la
perseverare

, deficitul intelectual

[retardul mental, gandire concreta, vocab sarac - apare la copii

dementa epileptica =bradipsihie, vocab \, mem\ coord\]

t psihotice cronice = psihoze schizoforme sau schizo afective)



b cardiovasculare:

t psi post stroke: depresia=depletia DA, coaxil, mania=lob frontal,

stari psihotice : leziuni pontine -> halucinoza auditiva pontina=h aud elementare pe fond de clarit a const, lob occipital: h si iluzii viz simple, lob temporal=h si
iluzii complexe,

h pedunculara=h viz complexe, vii, colorate, chiar in relief, ore-zile (lez mezencefal)

reactia catastrofica = izbucniri disproportionate la contrarieri minore , persceperea propriilor disabilitati

sindromul pseudo bulbar=lezarea cailor cortico-bulbare --> incontinenta emotionala (ras, plans spasmodic)(disfagie, disfonie, hiper reflexivitate)

reactia de indiferenta (-lez ale emisf dr si frontale): fata de anturaj, sine (anosognozia), dezinhibitie moriatica (euforie si glume inadecvate)

delirium - afect SAA

sdr de lob frontal: inhibitie/perseverare, pierderea spontaneitatii, t cog, t de comp

mutism akinetic/sdr locked-in : saracirea vb, apatia, abulie, inh motorie, (lez medio frontala si cingulat) diferit de st catatonica : neg, fl ceroasa, ecopatie,
stereotipii

afazie motorie broca : saracia vb spontane, rasp monosilabice, constient defect

dementa vasculara (multiinfarct): lez ischemice multiple, deb brusc, det cog progresiva, afazie apraxie agnozie afect f executive. exagerare ROT, s Babinsky,
paralizie pseudo bulbara pg 671(dizartrie, voce nazonata, mers cu pasi mici, tarati, trunchi flectat, mb sup imobile, facies imobil, ras plans spasmodic, \ fortei
musc). CT, RMN: lez vasculare multiple corticale si subcorticale. f risc: HTA, DZ, b coronariana, hiper trigliceridemia.

Dg diferential: dementa senila ------dementa vasculara

debut: lent - brusc

stare confuzionala: rar - frecvent

pareze, paralizii, AVC, fen pseudobulbare, semn Marinescu-Radovici,semn Toulouse: negativ - pozitiv

fund de ochi: negativ si angioscleroza.




ateroscleroza cerebrala (ATS)

-st depresive: uneori cu idei de prejudiciu, confuzie vesperala de tip delirium

-sdr maniacal organic, debut la o pers in varsta, afectata de ATS, disforie , idei de gelozie si persecutie, stereotipe, confabulator-fantastic, t oneiroide, APM,
agresiv

-sdr demential, --evolutie oscilanta, conserv personalitate,

-b Binswanger (leukoencefalopatia ASC subcorticala cronica progresiva): proces degenerativ prin microinfarcte ale jonctiunii substantei albe si cenusii profunde --
>pierdere difuza de s alba, leucoaraioza, glioza, dilatare ventriculi, mers cu baza largita, PSI: abulie, apatie

af endocrine:

Hipotiroidism : constienta pastrata, halucinatii, idei delirante = nebunia mixedematoasa(maniform sau paranoiac), inapetenta, / ponderala, cverulent, depresie
like

Hipertiroidism : halucinatii, idei delirante, /apetit, \G, anx, disforie, lab af, iritab, insomnie, hiperactiv, comp grandios, \atentia, memoria, batrani: lentoare si
depresie. criza tireotoxica: TH, febra, slabiciune

Hipoparatiroidism : confuzie, anxietate,iritab Hactiv/apatie, depresie, izolare

Hiperparatiroidism : confuzie, apatie, depresie, letargie, retard motor, \atentiei

Insuficienta adreno-corticala : depresie like

Hiperfunctia corticosuprarenala : anxietate, iritabilitate, agitatie, insomnie, \atentiei, \memorie, epuizare

Diabet insipid: depresie, s nevrotice, ep psihotice paranoide

b hematologice:

Porfiria acuta intermitenta; b autosomal dominanta, deficit de uroporfirinogen sintetaza - /porfirina. psi: anx, ~AP, var dispozitionale, insomnii, halucinatii, delir
paranoiac, delirium, comp agitat, furie, violent. somatic: dur abd, TH, HTA. dif de t conversiva

Anemiile

anemia pernicioasa: astenie psihica, t de conc, depresie cu idei de vinovatie, autodevaloriz, somatic:\ponderala, s G-I, polineuropatii periferice.

neoplasmul extracranian:

-cancerul pancreatic: debut prin depresie majora fara culpabilitate si autodepreciere, anorexie, scadere ponderala, la 50-70 ani

-sindroamele paraneoplazice antreneaza modif metab si hormonale: stari tranzitorii confuzionale, agitatie depresie anxietate, schi de personalitate, halucinatii,
stari catatonice, t de memorie

-chisturi coloide benigne (se dezv in ventric 3, cu HIC), depresie, lab afectiva, delirium, h , t comport.

- medicatie anticanceroasa: interferonul -- >depresie anxietate insomnie confuzie


intoxicatii metale grele si CO (monoxid de carbon):

plumb: neliniste, oboseala dups lucrul in mediul toxic, somnolenta, depresie, iritabilitate, delirium, det cog, dementa. autism/psihoza in intoxicatia cr la copii

mercur : iritabilitate, astenie, anxietate, depresie, def cog, vb dificila, parestezii, ataxie cerebeloasa

arsenic : ep de delirium sau psihotice

monoxid de carbon: confuzie, delirium, psihotic paranoid, t amnestice, parkinsonism

af sistemice:

lupus eritematos sistemic : mimeaza t de conversie dat s neurologice precoce (motorii, senzoriale, vb sacadata, nistagmus), oscilatii ale disp: depresie, euforie,
modif pers

arterita temporala : cefalee, depresie, stari psihotice, confuzionale tranzitorii, pierderea treptat a vederii

encefalopatiile metabolice : t de constienta, APM, delirium, anxietate, sdr amnestic

encefalopatia hepato portala : lentoare psi, dezorientare, incoerenta, scade atentia, iritabilitate, inversare somn-veghe, comp inadecvat, somnolenta

insuf renala cronica : confuzie, delirium, crize convulsive, coma, h, iluzii, def cog, dep, anx, iritab,lab afect, fatigab,t de comp.

encefalopatia hipoglicemica : anxietate intensa, iritab, confuzie, obnub, confuzie, agitatie.

acidoza diabetica : fatigabilitate, delirium,

hipoxia cronica; anx, somnolenta, obnubilare, \ conc, oboseala

af respiratorii:

astmul : frica de dispnee poate declansa o criza de astm, anx, trasat de pers (frica intensa, labil emot, frica de respingere)

boala pulmonara obstructiva cronica : t anx, t de panica, t de somn

sdr de hiperventilatie: anxietate ameteala, sufocare, durere cronica, palpitatii, parestezii la niv gurii, maini si picioare, sincopa.

af gastro intestinal:

ulcerul peptic : f psi cresc vuln ptr ulcer, HCl, \ imunitatii

boala crohn : maj au avut t de panica inainte

colita ulcero hemoragica: t de pers de tip dependent



af dermatologice:

dermatita atopica, : pac mai anx, depresivi,

psoriazisul,: b handicapanta, anx, dep, t de pers: schizoide, evitante, pasiv-agresive, TOC

escoriatii psihogene: ~cu TOC, ritualic, reduce tensiunea, nu se pot abtine

hiperhidroza: / transpir palme plante axile <--stres cronic

urticaria idiopatica cronica : anxietate, depresie , urticarie




b musculoscheletale:

poliartrita reumatoida: depresie in 20%, durere, insomnie

fibromialgia: stres, spasm, durere, oboseala, anxietate, t de somn

hipertensiunea arteriala : distimic depresiv anxietate

T psi in b cardiovasculare :

t de constiinta de tip crepuscular, delirium, obnubilare uneori cu lipotimii si amnezie lacunara. trat psi (HTA, obez, DZ), stil de viata (fumat, sedentarism, S)

schi are risc ptr obez, insuf card, dementa

TB - DZ, dementa

risc C-v: ostilitatea, furia nesiguranta, izolarea soc. borderline, schizoid, evitant, TOC. uz de S: alcool> 2 UI/zi (600ml bere), fumat, amfetamine, methamfetamine,
cocaina, heroina. depresia e cea mai frec b psi in c-v, apoi anx, TS de 2x la c-v. (ADT au cardiotoxicitate, ISRS ar reduce riscul de evenimente cardio-vasculare,
Antidep duale, terap cog comp)

transplantul de organe:

stabilirea competentei psihice a pacientului in a-si da un consimt informat

fact soc:

fact psi: t psihiatrice, adictii

candidatii la transplant au risc crescut de a dezvolta simptome sau t psi: t afect, anx, TSPT, disf cog, delirium (t de const mai ales somatice sau procedurii)

apatie anhedonie inutilitate incurabilitate t cog t hipnice lipsa motivatiei

uneori t psihotice dat b somatice (encefalopatia porto-sistemica)

controverse privind acceptorii cu dependente

trat encefalopatiei hepatice: scaderea amoniemiei, corectarea dez hidro-electr, dieta hprot, bogata in carbohidrati, diuretice, laxative osmotice, Ab neabsorb
digestiv (neomicina), aspartat de ornitina.

encefalopatia uremica: reechil hidro electrolitica si urmarire sdr hemolitic uremic, dializa.

trat cu steroizi si imunosupresoare : --> s psi

T psi ciclul reproductiv feminin

ovulatie - faza luteala - menstruatie - faza foliculara

sindromul premenstrual: depresie, lab af, anx, irit, disfor, fatigab

T disforica premenstruala

crt: disp dep, scad interes, fatigab, t apetit si somn, dific conc, scapa control, anx, irit, lab afect

etio: h steroizi estrogen progesteron infl metab monoamine, au R in dif zone cerebr

pcl: temperatura corporala bazala, h luteotrop in urina ptr conf ciclic regulate

dozarea h in sge la cele nonmenstruate (ex histerectomizate)


dg dif: dismenoree endometrioza migrena epilepsie t psi (alcool , s)

trat:

disp: ISRS: fluoxetina cp20mgx1-3 ADT: clomipram 25mgcpx1-3

anx: buspirona cp10mgx1-3, alprazolam 0.25mgx3

dieta hiposodata, calciu cp500mgx2, magneziu cp500mg/zi

bromocriptina cp2.5mgx1-2

T psi din post partum

crt:

etio: scad estrogeni, var prolactinei, cortizol

f risc: anteced b afectiva, AHC psi, fara suport, f de stres

depresia tranzitorie post partum: la 2-3 zile, tine 2-3 s

depresia post partum: debut in decurs de 4 s postpartum

psihoza portpartum: la 2-3 zile, urg psi: pseudoh, delir, TS, agresiv

trat: Fluoxetina sertralina venlafaxina - intrerup lact , Li, estrogeni , TEC



.



endocrin e

Cele mai frecvente manifestari: anxietatea si depresia (Prelipceanu)

Boli tiroidiene (Prelipceanu)

Hipotiroidism (mixedem)

Cauze ferecvente: tiroidita cronica limfocitara Hashimoto, Hipotiroidismul endemic prin deficit alimentar de iod

Debut: lent

Constiinta clara

Halucinatii1

1 "nebunia mixedematoasa"

Gandire lentoare

Idei delirante sistematizate paranoiace, continut1

Cverulenta2


2 tendinta patologica a cuiva spre revendicari nefondate, având convingerea de a fi nedreptatit. (< fr. quérulence)

3 DISFORÍE s. f. (Med.) Tulburare a dispozitiei (3) manifestata printr-o stare (penibila) de tristete .i frica, însotita uneori de iritabilitate extrema .i de agresivitate. – Din fr.
dysphorie.
Sursa: DEX '98 (1998)

Iritabilitate /accese hipomaniacale

Somnolenta

Instincte izolare, inapetenta, crestere ponderala

Motor lentoare, letargie, oboseala

Somatic: aspect uscat, infiltrat si pufos al tegumentelor (ochi, fata, extremitati), par uscat,stergerea 1/3 ext a sprancenelor, voce monotona
ragusita, hipoacuzie si scaderea tolerantei la frig

Dg diferential

Dementa, TDM, TB1, b.Parkinson

TSH crescut, T4 scazut, bradicardie

Hipertiroidism (b. Basedow Graves, tireotoxicoza) (Prelipceanu)

Forma clinica frecventa: gusa multinodulara toxica

OTS: ep de delirium scurte

Perceptie: stari psihotice tranzitorii, halucinatii, idei delirante

Atentie: \

Memorie: de fixare \

Gandire: \ (evaluarea concreta \)

Afect: anxietatea, disforia3, nervozitate, iritabilitatea, labilitate afectiva,

Depresie la batrani

Comportament grandios

Instincte somn: apetit: crescut cu scadere ponderala sex: aparare social

Functionalitate:

Motor: astenie () frecv la batrani, hiperactivitate

Dg diferential: AP, mania, intoxicatia amfetaminica/cocaina

Somatic:

exoftalmia, clipit mai rar, retractia pleoapelor, tremor digital fin, transpiratii, scaderea tolerantei la caldura, scaderea in G,

eretism cardiac (sufluri funct, zg anormale), tahicardie, aritmie,

diaree

hiperreflexie


Paraclinic: TSH scazuti, T3 T4 crescuti, EEG cu FiA si alterari unde P si T

Boli paratiroidiene

Hipoparatiroidismul (insuficienta secretiei paratiroidelor)

OTS: uneori aspect organic: confuzie, dezorientare, scaderea acuitatii senzoriumului

Perceptie:

Atentie:

Memorie:

Gandire:

Afect: iritabilitate, anxietate, depresie

Instincte somn: apetit: sex: aparare social: tendinta la izolare

Functionalitate:

Motor: hiperactivitate/apatie

Somatic: Hreflexie, tetanie, spasme musculare,carpopedal,laringian, amorteala

Piele uscata

Malabsorbtie, diaree, dureri abdominale

Paraclinic: hCa, hTA, alungirea intervalului QT, aritmii, ICC

Hiperparatiroidismul

OTS: uneori stari confuzionale cu delirium

Perceptie:

Atentie: \

Memorie: de fixare \

Gandire:

Afect: apatie, depresie,

Instincte somn: apetit: scazut sex: aparare social

Functionalitate:

Motor:fatigabilitate, oboseala, letargie, retard motor

Dg diferential: T schizo afectiva, TDM

Somatic: anorexie greata dispepsie ulcer peptic

Poliurie, calculi renali, insuficienta renala,

fracturi


Paraclinic: Hca, scurtare interval QT



Boli suprarenale

Insuficienta adreno-corticala

Are 3 forme:

Insuficienta primara: afectarea glandei (ex. proces autoimun: b.Addison, tumora etc.)

Insuficienta secundara: prin deficit de ACTH datorat insuficientei hipofizare

Insuficienta tertiara: deficit hipotalamic de CRH (ex: dupa discontinuarea corticoizilor exogeni)



CRH/hipotalamus . ACTH/hipofiza . corticoizi/glande suprarenale

ACTH: h adrenocorticotrop, Corticotropina

CRH: corticotropin releasing factor



Zona corticala: controlata de hipofiza, hipotalamus si sistemul renina angiotensina

Are 3 zone:

Zona glomerulosa: mineralocorticoizi: aldosteron

zona fasciculata: glucocorticosteroizi: cortisol

zona reticularis: androgeni



zona medulara:

catecolamine: Adrenalina, Noradrenalina



simptome superpozabile depresiei

OTS: uneori delirium

Perceptie: uneori stari psihotice

Atentie:

Memorie:

Gandire:

Afect: apatie, pierderea interesului pentru activitati placute

Instincte somn: apetit: inapetenta, scadere ponderala sex: aparare social: izolare

Functionalitate: oboseala


Motor:

Somatic:

Pigmentarea tegumentelor

greata, voma

hTA,

hipoglicemie

Paraclinic:



Hiperfunctia cortico suprarenala

. Hipersecretia hipofizara de ACTH (b. Cushing din adenomul hipofizar), neoplasm non-hipofizar cu secretie de ACTH etc

OTS:

Perceptie: rar episoade psihotice

Atentie: \

Memorie: \

Gandire: rata suicidului la cazurile netratate: 10%

Afect: anxietate (~Anxietatea generalizata, Atacul de panica), depresie/manie, iritabilitate

Instincte somn: apetit: sex: aparare social

Functionalitate:

Motor:

Somatic: obezitate tronculara, vergeturi cutanate, facies in "luna plina", hirsutism, acnee, slabiire musculara, amenoree/impotenta

HTA, cresc corticoizii plasmatici

Paraclinic:



Diabetul insipid

. carenta h. antidiuretic (ADH)(vasopresina) secretat de catre retrohipofiza

OTS:

Perceptie: uneori episoade psihotice paranoide

Atentie:

Memorie:

Gandire:

Afect: depresie sau sdr nevrotiforme


Instincte somn: apetit: sex: aparare social

Functionalitate:

Motor:

Somatic:

Paraclinic


T somatoforme

Introducere: neurastenia?

T de somatizare: hysteria ?

Epidemiologie

Prev pe viata: F=0.2-2%, B=0.2%, nivel socio economic scazut.

Comorbiditati: t de personalitate (paranoid, TOC, evitant)

½ au alte b. mentale

Etiologie

Factori psihosociali

Mod de comunicare soc: a evita obligatii (de servici), a exprima emotii, sentimente, credinte. Psih: Simptome=impulsuri inconstiente reprimate

TCC: invatare de la parinti, etnie, cultura. Familii instabile, abuz fizic.

Factori biologici

Deficiente cognitive si de atentie ce duc la o perceptie si evaluare deficitara a inputurilor somato senzoriale: distractibilitate, lipsa selectivitatii

Img: metabolism scazut in lob frontal si emidfera non dominanta

Genetica

Gemeni monozigoti 30%

Gemeni dizigoti 10%

In familii cu t de somatizare: F de grd 1 face 10% t de som, iar B de grd1 au risc de t antisociala si abuz de subst

Citokinele

Interleukina, factorul de necroza tumorala, interferonul sunt responsabili de simpt nespecifice: Hsomnie, Oboseala, Anorexie,

Diagnostic


Trasaturi clinice

Frecv descriu dramatic, emotional, exagerat, limbaj colorat si viu

Co: Depresie,TS, anxietate, T pers, abuz de subst

Probl soc, servici, maritale

Dg diferntial

Implicare multiple organe

Debut devreme, curs cronic fara dezv semne structurale

Lipsa probelor de lab ptr bolile respective

Evolutie si Prognostic

Cronica, ondulanta. F rar se remite complet.

Tratament

Un singur medic, vizite exacte la 1luna, scurte cu ex fiz limitat. Fara lab. Considera acuzele somatice ca exprimari emotionale. De vaz sa nu aiba
chiar boala.

Psihoterapie individuala si de grup, coping skills, exprimarea emotiilor

Medicamente: eficienta scazuta iar pac le ia haotic.

T de conversie

Introducere

Impreuna cu t de somatizare=hysteria, r. conversiva, r.disociativa. Paul Briquet, Freud(simptomele—conflicte inconstiente.

Epidemiologie

Poate cea mai frec dintre somatoforme. F:B = 5:1, debut 10-35 ani. Prev 11-300/100.000

Mediu socio-economic scazut, IQ scazut, militari

La F se asoc cu evol in t de somatizare, la B cu t antisociala


Comorbiditati

Frecv b.med, b.neurologice (luate ca exemplu)

Depresie, anxietate, t de somatizare, schizofrenie

t. de personalitate:histrionica, dependenta

etiologie

psihanaliza

conflictul inconstient (un impuls inconstient:agresivitate, sexualitate este reprimat)

exprimare partiala si simbolica a impulsului pentru a evita constientizarea lui sub forma simptomelor conversive

ex: vaginismul protejeaza pacienta de exprimarea dorintelor sexuale inacceptabile.

De asemeni comunica nevoia de a fi tratati special

Sau manipuleaza, controleaza

t. invatarii

invatarea conditionata. Simptome de boala invatate in copilarie folosite in prezent pentru a gestiona o situatie imposibila (coping mechanism)

f biologici

hmetab in emisf dominanta si Hmetab in emisf nedom

Hexcit corticala, comunic def cu formatiunea reticulata ce inhiba awarnessul pacientei asupra senzatiilor corpului

Diagnostic

Trasaturi clinice

Anestezie, parestezie, surzenie, orbire

Slabiciune, paralizie, miscari coreiforme, ticuri, astasia-abasia

Pseudoconvulsii (1/3 chiar au)

Beneficiu primar: mentinerea conflictelor interne inafara constiintei


Beneficiu secundar(din a fi bolnav): evitarea obligatiilor, primeste ajutor si controleaza alte persoane.

La belle indifference: indiferenta fata de ce pare a fi o boala grava.

Identificare: frec modeleaza in simpt o persoana importanta ptr ei

Dg diferential

Se pare ca aproape ½ primesc pana la urma un dg neurologic sau alta b.

Daca simptomele trec prin: sugestie, amobarbital sau lorazepam e t de conversie

Evolutie si prognostic

Frecv debutul este acut iar simptomele se remit spontan in 2 sapt. Recurenta la un sfert intr-un an.

Factori de prog neg: simpt>6luni, debut acut, simpt clare, trat imediat, IQ crescut, orbire, paralizie, afonie

Tratament

Spontan

Psihoter suportiva: relatie cu un terapeut empatic, grijuliu, de incredere

orientata pe insight: explorarea conflictelor intra-psihice si simbolica simptomelor.

Hipnoza, ex de relaxare

Amobarbital , lorazepam

Hypocondria

Epidemiologie

5%, F=B, 3% studenti medicina, dar tranzitorii

Debut=20-30

Educatia, finante, st.marital nu par sa influenteze

Etiologia

Au un prag scazut pentru senzatiile somatice


Au toleranta scazuta ptr discomfort fizic, amplifica senzatiile si le interpreteaza gresit

Sau ca mec de aparare in fata unor situatii dificile, devine bolnav, este scuzat de obligatii

Sau e o varianta a altor t: t.depresiva, anxioasa (cu somatizare)

Sau dorinte agresive catre altii sunt transferate(prin reprimare si deplasare)in simptome fizice. Agresivitatea: solicita ajutor apoi il respinge ca
nefiind bun.

Sau o vina pentru care gaseste aceasta modalitate de pedeapsa meritata

Diagnostic

T clinice:

cred ca au o boala grava si isi mentin credinta desi analizele, evolutia si medicii…

Dg diferential

AIDS, endocrinopatii, miastenia gravis, scleroza multipla, LES, t degenerative, neoplasme.

Evolutie si prognostic

Episodica; luni . ani

Jumatate evolueaza bine

Asociat cu stresori psiho-sociali

F poz: soc-eccon cresc, debut brusc, fara t de pers, sau alte b

Tratament

De obicei refuza medicamentele

Terapie de grup: suport si interact soc. Si alte terapii

Consultatii regulate si fixe (neabandonat), nu analize decat daca e obiectiv,

Medicamente – doar daca are o conditie dedesubt: depresie, anxietate

Sa nu intaresti rolul lui de pacient, sa aduci alte coping skills


T dismorfica corporala

Introd

Emil Krepelin: compulsive neurosis

Epidemiology

Debut: 15-30ani. Frec F, nemaritata. Au avut 90%depresie 70%anxietate 30%psihoza

Etiologie

Comorbiditate: depresia, raspuns la serotonina, AHC: TOC si mood disorders.

Diagnostic

Trasaturi clinice

Nas , par, sani, o genitale, musculatura

Dg diferential

Anorexia nervoasa, t de id sex, depresie, TOC (daca obsesiile nu se limiteaza la corp si sunt ego distonice)

Evolutie si prognostic

Debut frec in adolescenta

Evol ondulanta cu putine intervale fara simptome

Tratament

SSRI augumentat cu Clomipramine, Buspirona, Li, Metilfenidat, Antipsihotice

Clomipramine, Fluoxetine reduc simpt la 50% din pacienti

Triciclice, IMAO,Pimozide

Tratamentul depresiei sau anxietatii coexistente

Chirurgie: expectante nerealiste, dezamagire dupa

Psihot ptr intelegerea sent nevrotice de inadecvare


T algica

Epidemiologie

Prev pe viata 10 %, la orice varsta, F-B nu se stie

Co: depresie, anxietate, dep de alcool

Dur cr +depresie/b. terminala.risc suicid

Etiologie

Psihodinamic

Exprima simbolic prin corp un conflict intrapsihic

Sau vad durerea emotionala ca o slabiciune si atunci o exprima pe cea a corpului pentru a isi implini nevoile (de dependenta)

Ispasire ptr un pacat/o vina

O metoda de a obtine iubire

Comportamental

O durere moderata devine intensa daca primeste atentie, evita obligatii

Interpersonal

O metoda de manipulare si control intr-o relatie

Biologic

Modularea durerii de cortex prin neurotransmitatori: serotonina, endorfine dereglata

Diagnostic

Trasaturi clinice

Durere lombara joasa, cefalee, etc

Sa existe un f psihosocial important

Insista ca toata nefericirea lor tine de acuza. Fara ea viat lor ar fi ideala


Au multe consultatii, insiista ptr chirurgie

Abuz alcool si medicamente

Co: depresia anxietate

Dg diferential

Daca durerea nu fluctueaza macar temporar sub analgezice sau distragerea atentiei e T algica

Evolutie si Prognostic

Durerea debuteaza brusc si creste in intensitate in sapt sau luni

Frec cronica, debilitanta si disabilitanta

F poz: durere acuta, care lucreaza desi au durerea

Tratament

mentionarea importantei f psihologici in perceperea durerii desi crezi ca pacientul traieste cu adevarat durerea

farmacoterapia

analgezice, sedative, anxiolitice nu se dau : risc de abuz

SSRI, triciclice si Amfetamine

Psihoterapia

Psihanaliza

Alianta terapeutica, empatie, nu confrunta simptomele, exploreaza relatiile,

TCC

Ganduri neg, atitudine pozitiva

Biofeedback, hipnoza, stimulare nervoasa transcutanata, ablatie chirurgicala a nervilor,

Centre cu programe speciale – disloca pacientul din mediul lui

T somatoforma nediferentiata


Introducere:

SNA sau

slabiciune, oboseala: oboseala fizica si mentala, slabiciune fizica si extenuare, inabilitatea de a efectua multe activitati cotidiene (~NEURASTENIA,
~Sdr oboselii cronice)

T somatoforma FAS



LEGALA

Expertiza psihiatrico-legala psihiatrie medico legala psihiatria judiciara

evaluare predictie tratament(dupa exonerarea de pedeapsa penala de catre justitie), protejarea societatii

expertiza medico-legala psihiatrica:

1. cine cere expertiza

2. componenta comisiei

3. ce obiective urmareste

obiective:

1. are afectiune psihica (care este? afecteaza discernamantul)

2. exista relatie cauzala intre starea de atunci si fapta

3. discernamant

4. factori favorizanti

5. se descrie comportamentul in tp faptei si dupa

-ex psihic, psihologic, ancheta sociala, ex paraclinice, FO din cursul internarii la psihiatrie

-dg psihiatrico-judiciar si opinii

-tratament si masuri de siguranta

- se pot cere 3 expertize. prima in teritoriu (1ML si 2Psi), apoi INML "Mina Minovici"

delicventa psiho-patologica

-imputabilitatea unei fapte (vinovatia).

capacitatea de exercitiu

-de parinti., de ingrijire minori, de administrare bunuri,a efectua tranzactii, de a profesa, compensatie

pentru incapacitate de munca, de a contracta o casatorie,a ingriji o persoana minora sau pusa sub

interdictie,permis auto, port arma, a depune marturie.

-interdictia, capacitatea testimoniala

devianta=abaterea de la norma sociala

infractiune=afecteaza individul sau valorile sociale (proprietatea, drepturi civile, ordinea de drept, statul)

termeni juridici:


"alienatie mentala", "alienatie mentala cronica", "debilitate mentala cronica"

art. 48 c.p. iresponsabilitatea. incapacitatea psihica.

"nu constituie infractiune daca faptuitorul din cauza alienatiei mentale nu putea sa si dea seama de

actiunile sale sau nu putea fi stapan pe ele"

cauze care inlatura caracterul penal: iresponsabilitate, legitima aparare etc.

Masuri de siguranta:

adult: art 113, art 114 (113: poate fi obligat la tratament, 114: daca e pericol se interneaza in spital

special)

art 239: daca boala apare dupa fapta judecata se suspenda...

copil: art 105

decretul nr.313/1980 : internarea obligatorie a bolnavilor cu potential de periculozitate (la recomandarea

oricui). se face comisie in 24 ore. hotararea comisiei poate fi contestata (de oricine)

art 117: cand e necesara expertiza

factori:

fapta: inainte, dupa, mobil, organizare/impulsiv. caracterul inteligibil al faptei.

personalitatea (f biologici, psihologici, socio culturali)(matura,disarmonica, psihotica, nevrotica)

b psihica

mediul de existenta (grup social, familial)

imprejurarile

functiile psihice()

claritatea constiintei (cantitativ, calitativ)atentie, vigilitate

1. elementara (OTS)

2. operational logica (reflecta obiectiv realitatea)

3. axiologica (binele comun)

4. etico morala (binele de rau)

functii cognitive

control pulsional si emotional

echilibru volitional

internalizare valori normative si morale

capacitate psihica (normalitatea proceselor(teste psihometrice-concordanta varstei mentale cu cea

cronologica) si functiilor psihice)

-incapacitatea psihica:

1. t de constienta

2. t psihotice

3. nivel operational logic : oligofrenii, demente

discernamant

- apare de obicei la 14 ani

=capacitatea psihica raportata la un fapt medico legal(a intelege actiunea si consecintele, motivatia, a

decide, a organiza actiunea)


_legea prevede indiviualizarea pedepsei_f de pers si imprejurari

discernamant:

prezent

scazut

mult scazut

abolit (pierderea responsabilitatii juridice)

responsabilitate(raspundere juridica, caracter penal),

-a-si dea seama de semnificatia si consecintele

-juridic: a suporta sanctiunea in urma incalcarii legii

vinovatie

1. factor intelectiv: cunoaste semnificatia faptei, dif intre bine si rau

2. factorul volitiv: libertatea de decizie

intentia directa: prevede urmareste si accepta

intentia indirecta: prevede si accepta rezultatul

culpa:

neglijenta: nu prevede desi ar fi trebuit

imprudenta: prevede dar nu crede ca se va produce

intentie: prevezi urmarile -->infractiune

intentie absenta --> infractiune din culpa, involuntara (ramane penala)

intentie depasita: act cu intentie dar produce un rez mai grav

infractiunea:incalcarea unei legi penale cu vinovatie

capacitate de raspundere: a intelege semnificatia sanctiunilor si a le suporta

imputabilitatea

capacitate de exercitiu

autoreflectare

autocontrol

alienatul: nu are mobil profitabil, nu realizeaza caracterul actiunii si consecintele la care se expune.

psihozele acute

psihozele cronice

dementele

nedezv severe a personalitatii (retard mental)

t de constiinta:

1.elementare (OTS afectat, vigil)-oligofrenii grave, demente

2.operational logice - in psihoze

TP

primul loc ca prevalenta

in penitenciare 60% TPA

dorinta imediata, impulsivitate, cunoaste principiile etico morale

actiuni nedeliberate potenatate de S si grupuri


cluster B (excitabili si exploziviTPA,TPN,TPH impulsive si instabile TPB)

discernamant prezent sau diminuat

TP organice

stari post traumatice cerebrale(impulsivitate, dezinhibitie, pierdere control)

discernamant diminuat sau abolit

sdr amnestic Korsakov, pseudo dementa, dementa posttraumatica, crize epileptice(iritabilitate,

impulsivitate, dezinhibitie, revendicabilitate,cu tenta moriatica)

personalitatea premorbida

Dg dif "isteria post traumatica", "Sinistroza"(refuz de recunoastere a vindecarii)

TPH - simuleaza manipuleaza, sdr Munchausen, pseudologia fantastica, mitomania

T anxioase TOC si AP

Psihozele disociative isterice (sdr Ganser,pseudodementa isterica, puerilismul, stuporul isteric) de regula

ca reactie la ancheta si detentie.

abolirea discernamantului:

fuga, amnezia si stuporul disociativ, t de id disociativa

schizofrenia paranoida

victima intamplatoare, fara precautii, absenta remuscarii, inversiune afectiva, mobil neinteligibil

t bipolara

faza maniacala, mania coleroasa, furor maniacal, obnubilarea constiintei, vandalism, false recunoasteri,

depresia psihotica: omor/sinucidere altruiste

deliruri sistematizate cronice

halucinatii imperative , influenta xenopatica, delir pasional, "paranoia hipocondrica"

psihoze paranoide de involutie

disc abolit

alcoolism

cronic, t de personalitate

bautori intermitenti

peste b psihica

betii simple/complicate cu black-out, betia patologica (intoxicatia alcoolica acuta idiosincratica)

peste 1/2 din agresiuni au consumat S

alcoolul dezinhiba, scade serotonina --> violenta

delirium tremens

epilepsie

t de constiinta de tip crepuscular, automatism ambulator, atrociati, amnezie lacunara, lipsa de elaborare,

aspect intamplator, absurde

per intercritica: TP:impulsivitate, explozivitate, cverulenta si revendicare, adezivitate si vascozitate, raptus

retard

furturi de necesitate", violuri, piromanie, toleranta scazuta la frustrare, instinctivitatiii, impulsivitate,

suceptibili la alcool si TPA,


D diminuat sau abolit

demente

absurd, nemotivat, fara precautii, dezinhibare sexuala

D abolit

pruncuciderea: datorita starii de t pricinuita de nastere isi ucide nn imediat dupa nastere

simularea

ptr un beneficiu sec. (ex banesc)

t factice: beneficiu: rolul de bolnav

dg dif t conversive, disociative, somatoforme, Ganser Munchausen

crt S: doar cand e observat, rezervare, evita consulturi internari trat, nu e preocupat, nimic la tehnici

sugestive, disp ludica,"modele" ale bolii psihice in media, variabilitatea simptomelor, trecerea in tp

scala F(validitatea), L(a minti) din MMPI

simulare pura, suprasimularea, oportunista, metasimularea, disimularea

halucinatii atipice, no: dezorganizarea gandirii, bizarerii, pierdere asociatii logice , sdr negative

mutismul, depresia inhibata cu tentative parasuicidare, crize de epi, PC, sdr Ganser

Lasa-l pe simulant sa iasa onorabil din situatie.